PRIMA PAGINĂDESPRE MINEGALERIE MEDIASUBIECTEBLOGCONTACT

 

 

1) Raport pentru condamnarea regimului politic comunist ca nelegitim şi criminal, propus Preşedintelui României, Traian Băsescu, octombrie 2005

2) Scrisoare deschisă către preşedintele României, Traian Băsescu, 10 martie 2006

3) Scrisoare deschisă către preşedintele României, Traian Băsescu, 4 aprilie 2006

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1)

RAPORT NEOFICIAL PENTRU CONDAMNAREA REGIMULUI COMUNIST CA NELEGITIM ŞI CRIMINAL

Sorin Ilieşiu, 2005, octombrie 4: autor al raportului neoficial pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim şi criminal (publicat de BBC-Romania, 5 octombrie 2005. Raportul a fost publicat integral de: ziarul “Ziua” în 24 şi 26 octombrie 2005 cu titlul Procesul comunismului; web-site-ul Grupului pentru Dialog Social, în 10 martie 2006; “Revista 22”, suplimentul „22 plus”, în 21 martie 2006).

În 10 martie 2006, acest raport a reprezentat anexa decisivă a Apelului către preşedintele României pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal, apel semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale din România reprezentând peste un milion de cetăţeni.

http://www.revista22.ro/raportbrpentru-condamnarea-regimului-politic-comunist-ca-nelegitim-si-criminal-2567.html


RAPORT

pentru condamnarea regimului politic comunist ca nelegitim si criminal

http://www.revista22.ro/raportbrpentru-condamnarea-regimului-politic-comunist-ca-nelegitim-si-criminal-2567.html


Raport propus Presedintelui Romaniei Traian Basescu de Sorin Iliesiu* in octombrie 2005.
Text actualizat in ianuarie 2006.
Raportul este necesar pentru a condamna criminalitatea comunismului in mod incontestabil si in deplina cunostinta de cauza, intrucat la fel s-a procedat si in cazul condamnarii holocaustului, un numar deosebit de mare de oameni fiind exterminati in ambele cazuri de genocid.
Raportul a fost propus la solicitarea Presedintelui Romaniei Traian Basescu de a condamna regimul comunist din Romania in baza unui raport elaborat de o comisie o comisie validata stiintific. Prezentul raport este rezumatul unui material obiectiv, riguros stiintific, elaborat de o echipa de istorici supervizata de personalitati recunoscute, incontestabile, specialisti in istoria comunismului mondial si romanesc.
Textul reprezinta in cea mai mare parte un rezumat concis al materialului documentar-stiintific elaborat in ultimii 12 ani de Centrul International de Studii asupra Comunismului din cadrul Fundatiei Academia Civica. Consiliul stiintific este format din: Thomas Blanton (National Security Archives, George Washington University, Washington D.C.), Vladimir Bukovski (Cambridge), Stéphane Courtois (Centre National de Recherches Scientifiques, Paris), Dennis Deletant (London University), Helmut Müller-Enbergs (Oficiul Federal pentru Studierea Arhivelor STASI, Berlin), serban Papacostea (academician, Bucuresti), Alexandru Zub (academician, Institutul ”A.D.Xenopol” Iasi). O parte din materialul documentar este cuprins in Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, initiat de Ana Blandiana si Romulus Rusan in 1993. Argumentele recunoasterii caracterului obiectiv si riguros stiintific al acestui material documentar de condamnare a crimelor comunismului, reprezentat in forma specifica de Memorialul de la Sighet, sunt urmatoarele: in 1995 Memorialul a fost luat sub egida Consiliului Europei. in 1997 Parlamentul Romaniei l-a declarat ansamblu de interes national. in 1998 Consiliul Europei il considera printre primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Franta. La seminarul international de la Weimar din 2004 a fost recunoscut ca cel mai obiectiv stiintific dintre toate memorialele existente in fostele tari comuniste.

* Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, membru al Consiliului director al Fundatiei Academia Civica, membru al Grupului pentru Dialog Social, initiatorul Apelului pentru Romania - din iunie 2005 - pentru reforma morala a societatii romanesti (Apelul pentru Romania a fost semnat de cele mai prestigioase organizatii civice non-guvernamentale din Romania).

Introducere
Referiri facute de Presedintele S.U.A si Presedintele Romaniei
fata de Pactul Hitler-Stalin (1939) si Conferinta de la Yalta (1945)
In 1945 la Yalta, cu trei luni inainte de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, marile puteri Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie - reprezentate de Stalin, Roosevelt si Churchill - au stabilit, printre acordurile oficiale, un acord neoficial referitor la stabilirea viitoarelor sfere de influenta. Dupa 60 de ani, presedintele Statelor Unite a afirmat ceea ce sute de milioane de oameni din tarile ocupate de Uniunea Sovietica au asteptat timp de 60 de ani. George W. Bush (Riga, 7 Mai 2005): “Acordul de la Yalta a continuat traditia nedreapta a celui de la München si a pactului Ribbentrop-Molotov. inca o data, cand au negociat marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabila. Totusi, aceasta incercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un intreg continent divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centrala si de Est va ramane in memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei". "Nu vom mai repeta greselile altor generatii, dand satisfactie tiraniei sau scuzand-o, sacrificand libertatea pentru a urmari zadarnic stabilitatea. Ne-am invatat lectia. Nu putem neglija libertatea nimanui. Pe termen lung, propria noastra securitate si adevarata stabilitate depind de libertatea altora."
In spiritul celor afirmate de presedintele american referitor la Pactul dintre Hitler si Stalin, Presedintia Romaniei a publicat o luna mai tarziu (in iunie 2005) urmatorul Comunicat de presa – un remarcabil exemplu de demnitate nationala: “La implinirea a 65 de ani de la ultimatumul sovietic adresat autoritatilor romane, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, condamna ferm Pactul Ribbentrop-Molotov care a condus la anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre URSS. Presedintele Traian Basescu considera ca Romania nu poate ignora suferintele indurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice grave. Presedintele Romaniei se inclina, cu respect, in fata oamenilor care au trebuit sa invete sa traiasca zilnic cu suferinta, de la cea a separarii de familie, la cea a dezradacinarii de limba si de neam”.
Citat din marturia lui Corneliu Coposu (1914-1995), liderul anticomunismului si al crestin-democratiei din Romania postcomunista.
Poporul roman a fost singurul dintre popoarele ocupate de sovietici, din sud-estul Europei, care n-a capitulat dupa ocupatia sovietica si care a protestat retragandu-se in munti, formand echipe de rezistenta. Poporul roman n-a dezarmat dupa ce toate statele din jurul nostru s-au resemnat in a accepta comunismul care le-a fost impus de armata de ocupatie sovietica, si enumar: Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania de rasarit. Doar partidul nostru (P.N.T.) a dat 272.000 de oameni arestati dintre care trei sferturi au murit in inchisoare. Asta a fost adevarata rezistenta romaneasca. Victimele acestei rezistente au fost pe de o parte intelectualitatea romana, ofiterimea romana, tot ceea ce a avut ca suprastructura neamul romanesc, in frunte cu toti sefii de partide, toti fostii ministri, fostii sefi de scoala, fostii oameni de inalta gandire filozofica, oameni care s-au realizat in toate domeniile. N-a scapat nici unul de aceasta persecutie comunista. Au fost sacrificati sute de mii de oameni care au murit in cele 50 de locuri de detentie, in cele cateva zeci de lagare, in lagarele de munca, la canalul Dunare - Marea Neagra, in toate institutiile represive care au vanat tot ceea ce reprezenta o luciditate, o gandire, o dorinta de independenta in poporul roman. Regimul comunist a concentrat, cu evident scop de exterminare, pe cei socotiti ca reprezinta varfurile rezistentei anticomuniste. Puscaria nici nu avea rostul sa conserve detinutii, ci dimpotriva, sa suplineasca ezitarile puterii politice de a-i lichida prin glont. De aceea au fost atat de putini supravietuitori. Sigur ca scopul a fost realizat in proportie de 90%. in orice caz, am verificat pe viu proverbul romanesc sa nu-i dea Dumnezeu omului atat cat poate sa suporte. Omul suporta extraordinar de mult, peste limita pe care si-ar ingadui-o sa si-o imagineze.” (Nota: fragmente extrase din interviul acordat Luciei Hossu-Longin).


Regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal, avand in vedere urmatoarele:

Prezentam in preambul cateva repere istorice din perioada 1917-1944, semnificative pentru nelegitimitatea regimului comunist in :
· decembrie 1917: la Iasi, bolsevicii incerca sa rastoarne guvernul roman si sa-i izgoneasca pe viitorii fauritori al Romaniei Mari: regele Ferdinand intregitorul si legendara regina Maria (cea mai celebra regina a epocii sale, nepoata a reginei Victoria a Angliei si a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei; ultimul tar, Nicolae al II-lea, varul reginei Maria, a fost ucis de bolsevici in 1918).

· martie 1918: la Chisinau, Parlamentul Basarabiei (provincie romaneasca ce se declarase independenta de puterea bolsevica) voteaza Unirea Basarabiei cu Romania.

· noiembrie 1918: la Cernauti, Consiliul National din Bucovina (fosta provincie a defunctului imperiu austro-ungar), a votat Unirea Bucovinei cu Romania.

· 1 Decembrie 1918 (ziua nationala a Romaniei postcomuniste): la Alba Iulia, Adunarea Nationala din Transilvania, a votat unirea Transilvaniei si Banatului (foste provincii ale defunctului imperiu austro-ungar) cu Romania. [Astfel, unirea romanilor intr-un singur stat a fost realizata inainte de Conferinta de pace de la Paris, fiind recunoscuta de aceasta (suprafata Romaniei intregite fiind 295.042 km2). in perioada interbelica, Romania va deveni un stat puternic si prosper.]

· august 1919: armata romana ocupa Budapesta pentru a elibera Ungaria de regimul sovietic instaurat in martie 1919 de Bela Kuhn (la initiativa si cu sprijinul lui Lenin). Bela Kuhn actionase pentru a sovietiza Transilvania.

· 1921: la initiativa Uniunii Sovietice, este infiintat Partidul Comunist din Romania (P.C.d.R.), care va fi dirijat exclusiv de Moscova. Comparativ cu celelalte partide comuniste din Europa interbelica, P.C.d.R. va avea cei mai putini membri.

· 1924: conform indicatiilor Moscovei, P.C.d.R. urma sa declanseze o revolutie bolsevica care avea ca scop final desfiintarea Regatului Romaniei si inglobarea teritoriului romanesc in Uniunea Sovietica. P.C.d.R. este interzis datorita activitatii lui antinationale si antistatale.

· 1939: este semnat Pactul Ribentropp-Molotov, dintre dintre Hitler si Stalin; pactul stipuleaza “interesul” sovietic fata de statele baltice, estul Poloniei si Basarabia (provincie a Romaniei).

· iunie 1940: prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenintat cu invazia armata imediata, Romania este fortata sa cedeze nu numai Basarabia, dar si nordul Bucovinei si tinutul Hertei cu toate ca ultimele doua nu au apartinut niciodata Rusiei. Populatia romaneasca va fi supusa la actiuni de represiune, teroare si masacre, elita antisovietica fiind exterminata.

· iunie 1941: guvernul condus de maresalul Ion Antonescu declara razboi Uniunii Sovietice si elibereaza teritoriile pierdute cu un an in urma. Ulterior, armata romana va lupta alaturi de armata germana impotriva Uniunii Sovietice.

· august 1944: din ordinul Regelui Mihai, maresalul Antonescu este arestat. Romania declara razboi Germaniei alaturandu-se coalitiei antinaziste, aducandu-si intregul ei potential militar si economic pana la sfarsitul razboiului. Armata romana incepe eliberarea propriei tari ocupate de trupele germane (eliberarea este finalizata la 25 octombrie 1944).

· octombrie 1944: La Moscova, Stalin si Churchill convin neoficial asupra viitoarelor sfere de influenta (referitor la Romania, Stalin a impus o preponderenta de 90%). in acest timp armata romana elibereaza nordul Romaniei (Transilvania de nord-est a fost cedata in 1940 Ungariei horthyste prin Dictatul de la Viena). Mentionam ca pe masura ce armata romana si-a eliberat propria tara de ocupatia nazista, sovieticii au ocupat Romania declarandu-se "eliberatori" si instalandu-si propriul guvern la Bucuresti sub forma Comisiei de Control al Armistitiului.
Nota: majoritatea datelor de mai sus au fost preluate din situl oficial al Presedintiei Romaniei, respectiv din sectiunea referitoare la istoria Romaniei, redactata de istoricul Ion Calafeteanu.
1). Tradarea intereselor Romaniei de catre guvernul dominat de comunisti, impus de Stalin in martie 1945. Anexarea nedreapta si prin forta a Romaniei la imperiul sovietic, incepand din 1945.
· In februarie 1945 a avut loc Conferinta de la Yalta la care au participat Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie, reprezentate la varf de Stalin, Roosevelt si Churchill. Printre acordurile neoficiale convenite a fost reconfirmata “influenta” de 90% a Uniunii Sovietice in , procent impus de Stalin lui Churchill cu patru luni in urma, la Moscova. in timp ce la Yalta se pecetluia sacrificarea Romaniei ignorandu-i-se in acelasi timp meritele deosebite, armata romana isi continua campania antinazista eliberand Ungaria, Cehoslovacia si o parte a Austriei. Subliniem ca datorita Romaniei, al doilea razboi mondial a fost scurtat cu minimum 6 luni, armata romana jertfind pe frontul antinazist viata a peste 100.000 de militari, Romania plasandu-se in aceasta privinta pe locul 4 intre natiunile lumii, dupa Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie. Mentionam in mod suplimentar ca Stalin a impus armatei romane o strategie militara de exterminare la limita maxima posibila.
· La 6 martie 1945, imediat dupa acordul de la Yalta si conform prevederilor neoficiale ale acestuia, Stalin impune in Romania un guvern-marioneta dominat de comunisti (condus de Petru Groza, un politician burghez prosovietic), guvern care isi va indeplini sarcina de a incepe sovietizarea tarii, respectiv de a demara lichidarea democratiei pentru a face posibila instaurarea comunismului, tradand astfel interesele Romaniei. in consecinta, a inceput teroarea: au inceput sa se faca arestari, epurari si deportari, internari in lagare de detinuti politici si de asemenea, s-a instituit cenzura. Una dintre sarcinile oficiale ale guvernului-marioneta era tocmai de a organiza “alegeri libere si corecte”.
2). Instaurarea nelegitima si prin forta a puterii comuniste prin fraudarea uriasa a alegerilor din 1946.
In conditiile de teroare instaurata de comunisti, alegerile din noiembrie 1946 au fost castigate cu o majoritate covarsitoare de opozitia anticomunista care a obtinut intre 70% si 95% din voturi, conform unor marturii orale si unor documente. insa comunistii au inversat pur si simplu rezultatul oficial: 70% in favoarea blocului politic dominat de comunisti. Fraudarea uriasa a alegerilor a constituit o crima impotriva poporului roman, prin furtul vointei natiunii. Dupa alegeri, ritmul sovietizarii s-a intensificat.
3). Tradarea de catre puterea comunista din Romania a intereselor fundamentale ale Romaniei prin acceptarea conditiilor nedrepte ale Tratatului de pace de la Paris din 1947.
· In cadrul tratativelor Conferintei de pace de la Paris din 1946-1947 si prin semnarea Tratatului de pace (10 februarie 1947), puterea comunista din Romania, respectiv guvernul-marioneta dirijat de Stalin, se face vinovat ca a acceptat ca Romaniei sa nu i se recunoasca statutul de tara co-beligeranta conform meritelor exceptionale ale Romaniei in lupta antinazista, ci dimpotriva, puterea comunista a acceptat ca Romania sa fie tratata ca o tara invinsa de Uniunea Sovietica. Puterea comunista (din Romania) a ignorat deosebitele eforturi umane si economice, pe care Romania le facuse pentru cauza Natiunilor Unite, precum si faptul ca datorita alaturarii Romaniei la coalitia antinazista incepand din august 1944, al doilea razboi mondial a fost scurtat cu minimum 6 luni, armata romana jertfind pe frontul antinazist viata a peste o suta de mii de militari, Romania plasandu-se in aceasta privinta pe locul 4 intre natiunile lumii dupa Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie.
· In cadrul tratativelor Conferintei de pace, puterea comunista (din Romania) a ignorat nelegitimitatea intelegerii dintre Stalin si Hitler prin pactul Ribbentrop-Molotov, precum si nelegitimitatea ocuparii de catre Uniunea Sovietica, in 1940, a teritoriilor romanesti Basarabia, Bucovina de nord si tinutul Hertei. Nu a fost invocat faptul ca ultimele doua nu au apartinut niciodata Rusiei, si de asemenea nu a fost invocat faptul ca in 1918 Basarabia a decis unirea cu Romania, prin proprie vointa. Nu a fost invocata legitimitatea intrarii in razboi a Romaniei (in 1941) pentru a-si elibera propriile teritorii. Acceptand conditiile Tratatului de pace, puterea comunista (din Romania) se face vinovata ca a acceptat sa fie cedate Uniunii Sovietice teritoriile romanesti Basarabia, Bucovina de nord si tinutul Hertei avand o suprafata de 44.000 km2, locuite in acel moment de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici romani. Ulterior, acestia au fost supusi deznationalizarii fortate, persecutiilor etnice, deportarii (inclusiv in lagare de munca in Siberia), asasinatelor in masa, precum si a altor forme de exterminare. Teritoriile romanesti cedate de puterea comunista au fost masiv colonizate cu populatii alogene.
· De asemenea, puterea comunista a acceptat sa plateasca Uniunii Sovietice despagubiri in valoare de 300.000.000 dolari si a acceptat ca Romania sa fie in continuare ocupata de trupe ale armatei sovietice pentru inca 90 de zile. Ulterior armata sovietica de ocupatie a ramas in Romania pana in 1958, intretinerea acesteia costand 2 miliarde de dolari.
4). Distrugerea fortata a regimului democratic multipartidic prin lichidarea opozitiei politice democratice si inlocuirea democratiei cu dictatura partidului unic (1947).
Prin distrugerea fortata a celor trei partide romanesti traditionale (national-taranesc, national-liberal si social-democrat), comunistii au facut trecerea de la un regim democratic multipartidic la dictatura partidului unic, partidul-stat, respectiv Partidul Muncitoresc Roman (P.M.R.), redenumit ulterior Partidul Comunist Roman.
5). Suprimarea fortata a monarhiei (1947).
Dupa actul de la 23 august 1944, cand s-a alaturat coalitiei antihitleriste dand peste o suta de mii de morti pe frontul antinazist, Romania a fost transformata de sovietici din stat aliat in stat satelit. Romania era singura dintre tarile ce urmau a fi sovietizate care avea un rege iubit de popor - considerat astfel ultimul obstacol impotriva impunerii comunismului. Dupa ce fusese recunoscut ca unul din artizanii sfarsitului razboiului, decorat de rusi si americani, comunistii l-au silit pe Regele Mihai sa abdice pentru a instaura republica de tip sovietic.
Actiunea militara antihitlerista inceputa la 23 August 1944 a fost unul dintre evenimentele esentiale ale celui de-al doilea razboi mondial pe fronturile din Europa. Aceasta actiune a fost indeplinita exemplar de armata romana la initiativa si la ordinul comandantului ei suprem, Regele Mihai I. Dupa august 1944, Regele Mihai a fost punctul de reazem si de speranta a covarsitoarei majoritati a natiunii care respingea dominatia comunista. La 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit sa abdice sub amenintarea fortei si a unor represalii sangeroase impotriva a sute de tineri arestati.” – acad. Dinu C. Giurescu.
6). Sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei (1948).
Daca in anii anteriori comunistii obtinusera majoritatea sau unanimitatea puterii, folosind de fiecare data teroarea si viclenia, in 1948 si-au impus propriul sistem economic si social, potrivit retetelor experimentate in deceniile anterioare de Lenin si Stalin.
in anul 1948, practic toate institutiile statului au fost refacute dupa sablonul existent in URSS: justitia, securitatea, invatamantul, academia, cultele.
Au continuat, cu si mai mare amploare, batjocorirea justitiei prin procese politice inscenate, precum si supunerea cetatenilor printr-o propaganda bazata pe neadevar avand scopul uitarii adevarului (mancurtizare). De altfel, batjocorirea justitiei si supunerea cetatenilor prin propaganda se numara printre constantele regimului comunist.
A fost adoptata constitutia republicii populare – dupa model sovietic. A fost constituit Partidul Muncitoresc Roman, "partidul unic al clasei muncitoare", organul suprem de conducere a statului (partidul-stat). Au fost schimbati conducatorii principalelor culte religioase (cu scopul aservirii totale a Bisericii ortodoxe) si a fost interzisa Biserica greco-catolica. A fost decretata nationalizarea principalelor mijloace de productie (au fost nationalizate toate mijloacele de productie, de la fabricile siderurgice, la atelierele de crema de ghete). in mediul rural a fost copiat de la sovietici sistemul cotelor obligatorii de cereale, ca si impartirea taranilor in "saraci", "mijlocasi" si "chiaburi". S-au facut mii de arestari in randul tineretului anticomunist, dar si al membrilor de frunte al partidului comunist (cei neagreati de Stalin si de Dej, cu de exemplu lotul Patrascanu acuzat de “deviatie nationaliste”). A continuat procesul programatic de distrugere a intelectualitatii. A fost lichidata presa libera. Academia Romana a fost practic inlocuita in bloc cu favoriti ai puterii, vechii membri au fost exclusi in totalitate, doar o mica parte fiind ulterior reprimiti; mare parte a celor exclusi au fost arestati, unii murind in detentie. invatarea limbii ruse in scoli a devenit obligatorie, de asemenea, invatarea istoriei partidului bolsevic si a geografiei Uniunii Sovietice. Predarea religiei a fost interzisa. Au fost introduse defilarile comuniste obligatorii (uneori chiar de Sarbatoarea Sf. Paste), iar in scoli, in locul icoanelor au fost introduse portretele conducatorilor comunisti.
7). Exterminarea programata a cetatenilor prin actiunile Securitatii, precum si alte forme de reprimare (1948-1989).
in anii '50, Securitatea a cautat, la cererea partidului, sa lichideze pe toti virtualii adversari ai regimului. Astfel a fost inventata "retinerea administrativa ", fara mandat, ancheta si proces. Sub pretextul "reeducarii prin munca", sute de mii de oameni au fost ridicati si trimisi pe diverse santiere de lucru, unde erau supusi unui regim de exterminare in masa prin foame, istovire si umilinta. Arestarile se faceau pe motive politice: complot, propaganda impotriva regimului, uneltire contra ordinii sociale etc.
· Dupa 1965 Securitatea pretindea ca apeleaza, profilactic, la constiinta cetatenilor. Prin aceasta se intelegea cresterea numarului de “informatori” ("turnatori"), care isi luau in scris obligatia sa semnaleze "pericolele care amenintau patria".
· In anii '80 Securitatea a conceput un program sistematic de indoctrinare si manipulare in masa, prin zvonuri, intrigi, inscenari, delatiuni, provocari, crearea de conflicte intre diferitele paturi ale populatiei, inasprirea cenzurii sau reprimarea celui mai mic gest de independenta al intelectualilor. Urmele acestei siluiri a constiintei nationale persista si azi in mentalitatile publice.
8). Exterminarea programata a detinutilor politici (1945–1989).
· Numarul detinutilor politici este estimat ca fiind intre 500.000 (limita minima) si 2.000.000 (limita maxima). Mentionam ca in timpul regimului Ceausescu numarul detinutilor politici a fost doar de ordinul sutelor sau miilor, acestia fiind camuflati intentionat in infractori de drept comun sau internati in spitale psihiatrice unde erau tratati cu socuri electrice si cu narcotice.
· In Romania au existat peste 230 de locuri de detentie poltica, cifra in care se includ spatiile de ancheta, de triaj, de incarcerare propriu-zisa (penitenciarele), ca si lagarele de munca fortata si de deportare. Daca adaugam sediile de Securitate in care detinutii erau adusi dupa arestare si supusi interogatoriilor, cifra creste cu peste 100. Azilele psihiatrice cu caracter politic unde celor arestati li se aplicau tratamente de "reeducare" erau cel putin 15. Numarul locurilor de executie, al locurilor unde s-au desfasurat lupte intre partizani si Securitate si al gropilor comune descoperite in ultimii ani trece de 90.
· Regimul penitenciar al detinutilor politici a fost un regim programat de exterminare lenta, in primul rand prin infometare, prin frig, prin diferite forme de tortura, prin lipsa aproape totala a asistentei sanitare, a igienei s.a.m.d.. inainte de a ajunge in penitenciare, in cadrul anchetelor de la Securitate, detinutii politici erau de regula torturati prin metode de o cruzime extrema. Nu putini au decedat in timpul anchetei. in penitenciare, torturile continuau si sub alte forme. Detinutii considerati recalcitranti erau izolati in obscuritate totala, inlantuiti de un inel din centrul celulei. Uneori erau tinuti cu picioarele pe un gratar aflat intr-o panza de apa. Detinutul era incarcerat dezbracat si descult. Ratia de hrana era redusa la jumatate. in intuneric, in frig, infometat, uneori si legat, era obligat sa stea in picioare toata ziua si toata noaptea.
Citam din marturiile lui Corneliu Coposu (fragmente extrase din interviul acordat Luciei Hossu-Longin): “Am trecut prin 17 puscarii. Am intrat in inchisoare avand 112 kg si am iesit cantarind 51 kg. Frigul era permanent. Temperatura aproape nemodificata si vara si iarna, din cauza grosimii zidurilor. Mancarea era si ea de exterminare, cu aproximatie 400-500 de calorii pe zi: o turta facuta dintr-un amestec de faina de malai cu faina de seminte de matura. Am fost batut cu saci de nisip, cu cearceaf ud in baie, am fost pus sa fac manej…, bine, nu mai vorbesc de suspendarile pe o ruda de fier pentru a fi batut la talpi. La iesirea din inchisoare (…) uitasem sa vorbesc. Bineinteles ca fiecare detinut, fiind singur, era exclusa orice conversatie si legaturile cu ceilalti ocupanti ai celulelor s-au facut multa vreme prin Morse batut in zid, pana cand sistemul a fost descoperit si sanctionat foarte sever. Dupa aceea, comunicarile se faceau prin tuse Morse, care era extrem de obositoare, epuizanta, mai ales in halul de slabiciune in care ne gaseam toti detinutii acolo. increderea in supravietuirea din holocaustul comunist a fost temelia rezistentei.”
In lagarele de munca fortata detinutii erau exterminati din cauza eforturilor supraomenesti, a regimului alimentar (intre 500-1000 calorii pe zi fata de cele 2000-2500 calorii ale unui regim alimentar normal), a lipsei de medicamente si conditiilor neomenesti de cazare. La toate acestea, se adauga de obicei tortura din timpul muncii sau de dupa munca din cauza neindeplinirii normei.
Dupa expirarea pedepsei, numerosi detinuti erau deportati in conditii de mizerie extrema; dupa 2-3 ani, adeseori urma o noua condamnare care de fapt insemna reluarea torturilor pana la exterminarea foarte probabila.
Prezentam cateva exemple de torturi cu scop de exterminare (exemple preluate din studiile lui Cicerone Ionitoiu): batai cu ranga de fier, cazma, lopata, cravasa, unii murind in urma traumatismelor, altii ramanand schilozi pe toata viata; interzicerea tratamentului medical detinutilor bolnavi si scoaterea lor la munca, in mod fortat, contrar prescriptiilor medicale, fapt ce a dus la moartea unora; introducerea detinutilor in carcere descoperite iarna, dezbracati, sau chiar in pielea goala; alergarea detinutilor si calcarea lor in copitele cailor; scoaterea detinutilor la lucru dezbracati, in timp de iarna si pedepsirea unora de a sta pana la pranz in apa inghetata; ingroparea unor detinuti de vii in pamant; unii detinuti s-au sinucis pentru a scapa de torturi, iar altii au innebunit, datorita presiunilor psihice si fizice la care erau supusi.
· Fenomenul Pitesti (1949-1954)
in anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se infaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau in inchisori, taranii cei mai gospodari erau deportati in coloniile de munca fortata. Tuturor impreuna si fiecaruia in parte li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti (denumit de Securitate "reeducare"). Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti", cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze fizic si sa se mutileze psihic denigrandu-si trecutul. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din decembrie 1949 in penitenciarul Pitesti, continuand apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Targu Ocna. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat in panoplia mijloacelor de distrugere in masa a personalitatii umane.
· Munca fortata
Munca fortata - adica folosirea detinutilor politici ca mana de lucru pe diverse santiere sau in mine - a fost larg utilizata in perioada comunista si avea ca scop exterminarea in masa.
Cel mai cunoscut dintre santiere a fost Canalul Dunarea-Marea Neagra, inceput in 1950, intrerupt in 1953. Mana de lucru era asigurata de "elementele reactionare", majoritatea "retinute administrativ", fara proces. Canalul era denumit, "un mormant al burgheziei romanesti". Dupa cele mai prudente estimari, in lagarele lui au fost concentrati, numai in 1950, peste 40.000 de detinuti. Alti 20.000 erau asa numitii "lucratori voluntari".
· Femei in inchisoare
In afara inchisorilor mixte au existat unele rezervate exclusiv femeilor: Mislea, Margineni, Miercurea Ciuc, Dumbraveni sau Arad. Nasterea, maternitatea capata cu totul alte dimensiuni in inchisoare. Uneori, mamele inchise erau despartite in mod tragic de copiii lor.
9). Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista in munti (1945-1962).
Rezistenta impotriva comunismului a inceput sa se manifeste imediat dupa preluarea conducerii de catre comunisti. Erau arestati, anchetati, judecati si condamnati nu numai cei ce se opuneau direct instaurarii comunismului (de cele mai multe ori acestia se opuneau epurarilor din armata, colectivizarii sau introducerii in scoli a comunismului), ci si rudele lor, fratii, parintii, surorile care ii ajutau. in fata acestui val masiv de agresiuni, o buna parte din cei vizati s-au refugiat in muntii Romaniei. Majoritatea acestora s-au organizat spontan in formatiuni sau grupuri de partizani care impanzeau muntii. Astfel, in anii 1945-1959 gasim partizani atat in Carpatii Orientali cat si in cei Meridionali, in Fagaras, Retezat, Semenic, in Carpatii Apuseni si in Obcinele Bucovinei, precum si in padurile Babadagului, in Muntii Gutaiului si tiblesului. Armamentul partizanilor era repezentat de diferite arme recuperate dupa razboiul mondial. Formatiunile constituite (in medie, 10-40 de persoane) nu reprezentau o amenintare majora pentru puterea comunista. Erau compuse din tineri, batrani, femei (dintre care unele chiar gravide sau cu copii mici), tarani, fosti ofiteri din armata, avocati, medici, studenti, muncitori. Erau de toate varstele, din toate categoriile sociale si orientarile politice, sprijiniti de sateni, care le aduceau alimente si imbracaminte si adesea le asigurau adapost. Propaganda comunista le-a pus tuturor eticheta de "banditi". Terorizarea de catre anchetatori a familiilor celor din munti, a rudelor acestora, eliminarea din scoli a copiilor lor, folosirea unor metode salbatice, i-a determinat pe multi dintre ei sa se predea pentru a-i scuti de torturi pe cei dragi. Au fost condamnati la ani grei de temnita si confiscarea averilor, pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale". Majoritatea au fost omorati. Ultimii partizani au fost capturati abia in 1962. Rezistenta anticomunista a partizanilor a durat 14-17 ani si a fost un fenomen spontan, fara sa fi existat, se pare, o coordonare la nivel national intre diversele formatiuni.
10). Represiunea impotriva Bisericii. Arestarea sau exterminarea celor care se opuneau comunismului. (1948-1989)
Comunismul a urmarit dezradacinarea credintei religioase si impunerea ateismului.
· In cazul Bisericii Ortodoxe Romane inaltii ierarhi au fost inlocuiti in 1948, unii dintre ei murind in conditii suspecte, altii fiind arestati si primind “domiciliu obligatoriu” in manastiri. De-a lungul anilor au fost arestati in jur de 2000 preoti de mir. in plus au fost arestati un mare numar de calugari si maici. in 1959, Securitatea si Departamentul pentru Culte au redus cu doua treimi numarul manastirilor si al calugarilor, pe motiv ca asezamintele monahicesti ascundeau partizani din munti si elementele reactionare. Unele manastiri au fost evacuate prin forta armata. in 1959-1960 au fost arestati sute de preoti pe motiv ca raspandesc misticismul, predica impotriva materialismului dialectic sau se opun oranduirii socialiste.
· Biserica Greco-catolica (Unita cu Roma), cea de a doua biserica nationala, cu 1,5 milioane de aderenti romani, a fost interzisa in 1948. Un numar redus de preoti au semnat declaratia de trecere la ortodoxie. Pentru ca au refuzat, episcopii si preotii au fost arestati spre exterminare. De exemplu, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu - cel care a citit proclamatia de la Alba Iulia in cadrul Marii Adunari de la 1 Decembrie 1918 pentru Unirea Transilvaniei cu tARA-mama, a murit in captivitate.
· Biserica Romano-Catolica a fost considerata o "oficina imperialista", "cuib de spioni si tradatori" etc. pentru ca avea "legaturi cu strainatatea". O serie de procese politice s-au soldat cu condamnarea sau expulzarea. Ca si in cazul celorlalte biserici, scolile catolice au fost desfiintate, preotii "reactionari" au fost inlaturati si arestati.
· Cultele protestante si neoprotestante au fost, de asemenea, urmarite si persecutate, pe motiv ca ar fi fost "dirijate din exterior".
11). Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare (1949-1962).
In spiritul "luptei de clasa", taranii au fos impartiti in trei categorii: "saraci", "mijlocasi" si "chiaburi". Luptand impotriva "chiaburilor" si a "mijlocasilor" care "sovaiau", saracii trebuiau sa "fie lamuriti" de avantajele intrarii in gospodariile agricole. Rezistenta taranilor a fost insemnata: in primii ani de dupa Plenara P.M.R. din martie 1949 (care a hotarat trecerea fatisa la colectivizarea de tip sovietic) activistii trimisi pe teren erau refuzati si goniti, iar in multe comune au avut loc rascoale si lupte cu trupele de militie, care s-au soldat cu morti, raniti, condamnari si deportari. Dupa datele P.M.R.-ului, intre 1949-1952 au avut loc peste 80.000 de arestari de tarani, dintre care 30.000 finalizate cu sentinte de inchisoare. in rascoalele din 1959-1962 si-au pierdut viata sau libertatea alti tarani. Rascoala din Vadu Rosca (regiunea Galati), in care si-au gasit moartea noua oameni, a fost reprimata de Nicolae Ceausescu personal. in alte sate s-a tras cu tunul pentru intimidarea si "lamurirea" taranilor. in 1962, 96% din suprafata arabila a tarii si 3.201.000 familii au fost cuprinse in structurile colectiviste, conform rezultatelor anuntate de Gheorghiu-Dej.
12). Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si “vanzarea” evreilor si germanilor.
· In ianuarie 1945 peste 75.000 de etnici germani, cetateni romani, au fost deportati in Uniunea Sovietica pentru a "reconstrui" economia devastata de razboi. 20% au murit. Supravietuitorii au putut sa revina in Romania abia in 1949-1950.
· In noaptea de 18 iunie 1951 a fost pusa in miscare cea mai ampla actiune de deportare din istoria contemporana a Romaniei, dupa cea intreprinsa in ianuarie 1945 impotriva etnicilor germani din Romania. in jur de 45.000 de persoane au fost ridicate din caminele lor si deportate in Baragan. Au fost dusi romani, germani, sarbi, bulgari, refugiati din Basarabia si Nordul Bucovinei, aromani. Oamenii au fost incarcati in vagoane de marfa, puse sub paza militara, iar dupa zece-paisprezece zile de mers au fost aruncati in camp si lasati sa-si construiasca prin forte proprii case din chirpici sau pamant batut, acoperite cu paie sau stuf. in aceste asezari - optsprezece la numar - majoritatea deportatilor au fost retinuti cinci ani, pana in 1956, insa altii au ramas aici pentru totdeauna.
· Dupa revolutia maghiara din 1956 comunitatea maghiara din Transilvania a fost supusa persecutiilor, fiind operate numeroase arestari.
· Prin procesele intentate sionistilor in anii ’50 au fost efectuate persecutiile impotriva comunitatii evreiesti din .
· Majoritatea cetatenilor romani de etnie germana si evreiasca au parasit Romania in anii ’70 si ’80 printr-o cinica si umilitoare forma de “vanzare”, respectiv prin platirea unei taxe oficiale substantiale in valuta forte (USD) in schimbul aprobarii cererii de plecare definitiva din Romania comunista. Aceasta crima istorica din punct de vedere cultural si spiritual a fost indreptata impotriva celor care, traind sute de ani pe teritoriul Romaniei, si-au adus o contributie extrem de importanta la cultura si civilizatia poporului roman.
13). Represiunea impotriva culturii. Cenzura extrema. Arestarea intelectualilor protestatari. (1945-1989)
Odata cu instaurarea comunismului, partidul comunist a impus o orientare pro-sovietica, proletcultista in toate domeniile. Bibliotecile si librariile au fost epurate de titlurile necorespunzatoare din punct de vedere politic (peste 8.000). Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fara aprobare. S-au luat masuri pentru lichidarea a tot ceea ce insemna legatura cu traditiile europene si cu propriile traditii. Istoria Romaniei a fost falsificata. S-a trecut la inlocuirea caracterului national al culturii cu “realismul socialist”. Cultura si invatamantul au fost pervertite. Valorile autentice au fost distruse fiind inlocuite cu false valori. Numerosi oameni de cultura au fost aruncati in inchisori, altora li s-a interzis sa mai publice. A fost un adevarat genocid cultural, ale carui urmari dainuie pana azi in mentalitatile publice.
14). Reprimarea miscarilor studentesti din 1956. Arestarea studentilor protestatari.
Pentru lagarul comunist, anul 1956 a insemnat revolutia din Ungaria, lichidata prin interventia brutala a trupelor sovietice. Ecouri ale acestei miscari anticomuniste s-au simtit insa in toate tarile est-europene. in Romania cei care au reactionat imediat au fost studentii. in cateva centre universitare au avut loc proteste soldate cu numeroase arestari si exmatriculari. Cea mai organizata miscare studenteasca a fost la Timisoara, unde au fost 300 de arestari. Dar si la Bucuresti si Cluj s-au constituit grupuri organizate, care au incercat o solidarizare sau o simultaneizare cu miscarea anticomunista din Ungaria. Reactia autoritatilor a fost imediata - arestarea studentilor, suspendarea cursurilor, epurarea unor profesori, infiintarea unor asociatii studentesti care sa supravegheze activitatile studentilor.
15). Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977) si Brasov (1987). Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.
In 1977 a fost reprimata greva a mii de mineri din Valea Jiului care s-au revoltat impotriva conditiilor de viata, o parte dintre protestatari fiind arestati si trimisi la inchisoare, mare parte fiind obligati sa-si schimbe locul de munca in alte regiuni ale tarii printr-o forma camuflata de deportare. in 1987 a fost reprimata revolta a peste zece mii de protestatari din Brasov, in special muncitori, impotriva conditiilor de viata; sute de participanti au fost arestati si anchetati dur, o parte dintre protestatari au fost obligati sa-si schimbe locul de munca in alte zone printr-o forma mascata de deportare. Miscarile muncitoresti din Valea Jiului si de la Brasov au reprezentat o dovada ca partidul comunist era contestat chiar de clasa muncitoare, in numele careia pretindea ca guverneaza. Dupa ce in anii ’50-’60 a fost zdrobita rezistenta elitelor intelectuale si taranesti, in anii ’70-’80 au fost reprimate chiar protestele muncitorimii.
16). Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii ’70’ si ’80. Arestarea si asasinarea celor mai periculosi oponenti.
In 1979 a luat nastere Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania (S.L.O.M.R.), organizatie paralela celor oficiale; intemeietorii sindicatului si cei inscrisi ca membri au fost arestati si internati in aziluri psihiatrice cu regim de reeducare. incepand cu Miscarea Paul Goma si S.L.O.M.R., cu actiunile curajoase ale Doinei Cornea, ale lui Vasile Paraschiv si ale altor opozitionisti din diferite orase si medii, continuand cu "propaganda impotriva oranduirii socialiste" intreprinsa de zeci de tineri, intre care Radu Filipescu, incheind cu omorarea inginerului Gheorghe Ursu, cu condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu si cu editarea ziarului clandestin "Romania" de catre un grup de ziaristi curajosi, intre care Petre Mihai Bacanu, toate acestea reprezinta cazuri de exceptie dintr-o tara care fusese redusa la tacere si supunere.
17). Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii ’80. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele.
Demolarile facute - in Bucuresti in anii 1980 de regimul lui Ceausescu - au fost cele mai grave operatii de distrugere a patrimoniului istoric si cultural. Piesa de baza a acestui proiect era un palat prezidential in jurul caruia sa fie concentrate ministerele si alte institutii publice. in acest scop, precum si in alte scopuri, au fost distruse 29 de biserici si manastiri, unele vechi de peste 300 de ani, alaturi de nenumarate case familiale, blocuri si cladiri publice. Alte biserici au fost mutate sau ascunse complet privirii de noile cladiri. Cea mai notorie si mai putin justificabila demolare a fost insa a ansamblului Manastirii Vacaresti (secolul XVIII) situata in periferiile Capitalei. De asemenea, in majoritatea centrelor istorice ale oraselor au fost facute demolari pentru a fi construite “centre civice”. Au mai fost facute demolari in sate si comune, in vederea “sistematizarii”.
18). Consecintele criminale ale “politicii demografice” (1966-1989).
In scopul oficial al cresterii populatiei, incepand din 1966 si pana la Revolutia din 1989 au fost interzise avorturile (in urma decretului dat de Ceausescu in 1966). Femeile aflate la varsta fertilitatii erau supuse unui examen ginecologic obligatoriu pentru a fi luate in evidenta in situatia in care erau gravide si pentru a se constata daca folosesc mijloace contraceptive (cele mai uzuale fiind “steriletele”). Femeile insarcinate care nu doreau sa pastreze sarcina apelau la forme rudimentare si extrem de riscante de avort clandestin. Se estimeaza ca datorita unor asemenea tentative de avort, au decedat peste 10.000 de femei.
Multi copii nedoriti de parinti s-au nascut cu probleme grave de sanatate. Conditiile sanitare din maternitati erau adeseori improprii. in aceasta perioada a crescut mortalitatea infantila; pentru a fi diminuate cifrele oficiale, inregistrarea nasterii putea fi facuta doar cu doua saptamani intarziere. Adeseori, copiii nedoriti erau abandonati in spitale imediat dupa nastere, ajungand ulterior in Leagane de copii si apoi in Case de copii; datorita problemelor de sanatate si a conditiilor precare o parte dintre acesti copii (probabil cateva mii) au murit la varste fragede.
Mentionam de asemenea ca in 1987 au fost semnalate de medici primele cazuri de SIDA la copii, acestea nefiind recunoscute oficial si prin urmare nefiind tratate corespunzator.
19). Obligarea intentionata si nejustificata a imensei majoritati a populatiei Romaniei, in special in anii ’80, de a trai in conditii de mizerie extrema.
Cateva exemple datorita carora starea generala de sanatate a populatiei a fost extrem de grav afectata:
· Infometarea populatiei prin “rationalizarea alimentatiei” si cartelarea alimentelor de baza (carne, faina, oua, unt, zahar, ulei etc.);
· Neacordarea frecventa a asistentei medicale de urgenta in cazul persoanelor in varsta;
· Oprirea intentionata a caldurii si lipsa cronica a apei calde in blocurile de locuinte;
· Oprirea intentionata a energiei electrice, a gazului metan si a apei. De regula, aceste opriri se faceau frecvent, pe perioade necunoscute si fara o avertizare prealabila. Mentionam de asemenea ca situatiile de reluare a livrarii de gaz metan au determinat accidente si cazuri grave de intoxicare cu gaz (unele soldandu-se cu decese).
Mentionam de asemenea ca in anii ’80 iluminatul public a fost oprit total sau aproape total.
20). Conceptualizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste.
Toate formele de reprimare fizica si pshihica, toate formele de mizerie materiala si morala, mentionate anterior in mod explicit sau implicit, au reprezentat tot atatea mijloace de lezare a demnitatii umane, de umilinta, de dezonorare, de injosire, de degradare, de terorizare. Toate acestea au sadit in sufletul cetatenilor romani frica de sine si frica de semeni, spaima generalizata, desperarea, deznadejdea, exasperarea, sentimentul zadarniciei, neincrederea in sine si in semeni, suspiciunea fata de oricine – colegi, vecini, prieteni si chiar fata de persoanele cele mai apropiate. Toate acestea au reprezentat in mod programatic mijloace de supunere si de mentinere a puterii comuniste.
21). Masacrarea cetatenilor in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.
Spre deosebire de toate celelalte tari foste comuniste din Europa in care comunismul a cazut fara nici o victima (sau aproape fara victime), a fost singura tara in care inlaturarea comunismului s-a facut cu varsare de sange. Populatia civila pasnica si neinarmata a fost masacrata: peste 1000 de morti si peste 4000 de raniti. Numarul de victime vorbeste de la sine despre criminalitatea extrema a regimului comunist din Romania.

 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2)

APEL CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI PENTRU CONDAMNAREA REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA CA NELEGITIM ŞI CRIMINAL
Sorin Ilieşiu, 2006, martie 10: autor al APELULUI CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI PENTRU CONDAMNAREA REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA CA NELEGITIM ŞI CRIMINAL (publicat de: ziarul “Ziua” în 11 martie 2006; ziarul “Adevărul” în 11 martie 2006; “Revista 22” în 14 martie 2006), apel semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale din România reprezentând peste un milion de cetăţeni.

Apelul, lansat la GDS în 10 martie 2006, a avut ca anexă raportul neoficial iniţiat şi redactat de Sorin Ilieşiu, publicat în oct. 2005.



APEL CATRE PRESEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BASESCU
http://www.gds.ong.ro/apel.htm


Apel initiat de Sorin Iliesiu


La 16 ani de la Proclamatia de la Timisoara care a consacrat idealurile anticomuniste ale revolutiei române din decembrie 1989, va solicitam în mod ferm sa condamnati regimul comunist din România ca nelegitim si criminal printr-o declaratie solemna în fata camerelor reunite ale Parlamentului. Aceasta solicitare a fost exprimata de societatea civila înca din 1990 si este în consens cu Rezolutia 1481 adoptata la data de 25 ianuarie 2006 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind necesitatea condamnarii crimelor comise de regimurile comuniste totalitare. Aceste crime trebuie condamnate nu doar pentru a raspunde unei recomandari a Consiliului Europei, ci pentru a raspunde vointei poporului român manifestata înca din primele ore ale revolutiei anticomuniste. Începând din 1990, condamnarea comunismului de catre societatea civila s-a concretizat într-un volum urias de marturii si documente: mii de studii si sinteze ale istoricilor, mii de carti de marturii, sute de filme documentare cu marturii filmate, zeci de mii de ore cu înregistrari audio, nenumarate materiale publicate în ziare, reviste si în spatiul internet. Dupa 1990, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din România a denuntat crimele Securitatii prin actiuni în justitie, a initiat proiectele Legii deconspirarii Securitatii (1993) si Legii lustratiei (1994), înaltând totodata pe întreg cuprinsul tarii monumente închinate memoriei victimelor. Mentionam ca România este prima tara în care exista, creat de Academia Civica, un Memorial al Victimelor Comunismului, înfiintat la Sighet în 1994, luat sub egida sa de Consiliul Europei si declarat de Parlamentul Romaniei ansamblu de interes national. În 1998 Consiliul Europei îl considera printre primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Franta.
Fostele tari comuniste care astazi fac parte din Uniunea Europeana, au condamnat de mult caracterul nelegitim si criminal al comunismului în tarile lor. România a suportat un regim politic de o criminalitate extrema. Raportat la numarul populatiei tara noastra a avut cel mai mare numar de victime supuse exterminarii. În toate fostele tari comuniste regimul totalitar a cazut fara victime sau aproape fara victime, în timp ce în România populatia neînarmata si pasnica a fost masacrata: peste 1200 de morti si peste 4000 de raniti. În mod firesc, România ar fi trebuit sa fie prima tara care sa condamne oficial crimele comunismului. Pâna în prezent acest lucru nu s-a întâmplat. Nu a fost posibila adevarata reforma morala a României.
În timpul comunismului au fost încalcate în mod flagrant si programatic aproape toate drepturilor omului, cu toate ca statul s-a angajat sa respecte Declaratia Universala a Drepturilor Omului odata cu admiterea României în Organizatia Natiunilor Unite (1955).
Condamnarea oficiala a crimelor comunismului trebuie facuta cât mai curând posibil, ideal la data de 22 Aprilie, când aniversam începutul manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii, cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile si de nopti fara întrerupere). Condamnarea criminalitatii comunismului trebuie facuta odata cu prezentarea principalelor crime comise de acesta. Este incredibil ca au fost posibile orori atât de multe si atât de mari. Multe dintre ele ne-au fost ascunse. Altele le-am trait, dar le-am cunoscut doar partial. Majoritatea românilor nu stiu decât foarte putin despre acestea. Cei tineri nu stiu nimic sau aproape nimic.
Cerem de asemenea instituirea unei Zile nationale de comemorare a victimelor comunismului din România.
Apreciem ca deosebit de necesara decizia guvernului de înfiintare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Consideram binevenita propunerea recenta a ministrului de externe pentru organizarea în România a unei conferinte internationale pe tema crimelor comise în numele ideologiei comunismului. Mentionam în acest context afirmatia presedintelui Statelor Unite, George W. Bush, referitoare la impunerea fortata a comunismului: “Acordul de la Yalta a continuat traditia nedreapta a celui de la München si a pactului Ribbentrop-Molotov. Înca o data, când au negociat marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabila. Totusi, aceasta încercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un întreg continent divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centrala si de Est va ramâne în memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei" (Riga, 7 Mai 2005).
Condamnând criminalitatea regimului comunist veti dovedi ca aveti vointa politica de a face un act de dreptate istorica, premisa a reconcilierii nationale, asa cum cere din 1990 societatea civila.
Bucuresti, 10 Martie 2006
Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timisoara, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din România, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Fundatia Academia Civica, Asociatia Pro Democratia, Alianta Civica, Asociatia 21 Decembrie 1989, Blocul National al Revolutionarilor - Decembrie 1989 (134 de organizatii de revolutionari), Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Romania, Fundatia Icar, Federatia Româna a Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti (10 organizatii), Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii, Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Memorialul Revolutiei -Timisoara, Asociatia 15 Noiembrie 1987 - Brasov, Fundatia Memoria, Fundatia "Timisoara '89", Fundatia „Gheorghe Ursu“, Liga Pro Europa, Societatea Academica Româna, APADOR–CH, Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului în România, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, Asociatia Ziaristilor Independenti din România, Fundatia Aspera, Liga Româna de Presa, Institutul Român de Istorie Recenta, Solidaritatea Universitara, Centrul PEN Român si Centrul PEN din Rep.Moldova (filiale ale Organizatiei mondiale a scriitorilor), Asociatia culturala "Pro Basarabia si Bucovina", Atelierul Civic Ariergarda-Timisoara, Seniorii ligilor studentesti-Piata Universitatii 1990, Fundatia Culturala ''Secolul 21'', Fundatia Româna pentru Democratie, Asociatia pentru Educatie Civica, Actiunea pentru Apararea Drepturilor Omului, Fundatia “România Mileniului 3”, Fundatia Culturala Timpul – Iasi, Asociatia Generala a Românilor Uniti Greco-Catolici, Confederatia Nationala Sindicala “CARTEL ALFA” (circa 1.000.000 membri), Federatia Sindicala “SOLIDARITATEA – Virgil Sahleanu” a metalurgistilor din România (peste 10.000 membri), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

Semnaturi în nume personal :

Monica Lovinescu
Virgil Ierunca

Fosti detinuti politici (precum si anii de condamnare):

Preot Gheorghe Calciu Dumitreasa, 21 ani (SUA).
Constantin Ticu Dumitrescu, 23 ani, - presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din România
Anastasia Iorgulescu, munca silnica pe viata
Aurora Ille Dumitrescu, 6 ani
Ileana Samoilã, 8 ani
Ecaterina Niculescu, 2 ani
Cristache Stefãnescu, 20 ani
Dan Ottulescu, 10 ani
Gheorghe Mihai Stefãnescu, 10 ani
Florian Dumitrescu, 25 ani
George Ipate, 3 ani
Emil Mihãilescu, 5 ani
Charles Kercea, 7 ani
Silvestru Fociuc, 3 ani
Traian Luscan, 10 ani
Paul Dumitrescu, 2 ani
Mihai Marin, 8 ani
Constantin Rãducanu, 7 ani
Miltiade Ionescu, 15 ani
Dumitru Mosoiu, 4 ani
Ion Varlam, 8 ani
Anatol Maleanu, 18 ani
Cristinel Dumitrescu, 14 ani

Gabriela Adamesteanu, scriitor, redactor sef “Bucurestiul Cultural”
Florin Abraham, cercetator stiintific, Bucuresti
Lucia Albinescu, ing., membru - Senatul Aliantei Civice
Melania Alexandrescu, dr., Bucuresti
Petre Alexandrescu, membru - Senatul Aliantei Civice
Vlad Alexandrescu, conf.univ., Universitatea din Bucuresti.
Petre Alexandru, prof.univ., Univ.Transilvania, Brasov
Radu F. Alexandru, scriitor
Cristina Alexe, avocat Baroul Bucuresti, doctorand Universitatea Bucuresti
Stefan Alexiu, ing., Los Angeles, SUA
Dragos Paul Aligica, George Mason University, Hudson Institute, SUA
Nicolae Almãjan, Presedinte, Asociatia Culturala "Semenicul", Sydney, Australia
Sanda Amarandei, artist plastic
Giani Amarandei, sculptor
M ihai Andrau, profesor, Cluj Napoca
Anca Andriescu, asist.univ., Universitatea "Sapientia", Miercurea-Ciuc
Alexandru Andries, conf. dr. arhitect, Univ.de Arhitectura "Ion Mincu”
Marius Anghelache, referent specialisit, Brasov
Sanda Anghelescu, jurnalist, Bucuresti
Atanase Anghelescu, prof., Bucuresti
Sorin Antohi, membru în Biroul Comitetului International de Stiinte Istorice
Ion Anton, jurist, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Dinu M. Antonescu, prof, univ, dr, medic Bucuresti
Simona Antonescu, prof, univ, dr, Bucuresti
Liviu Antonesei, scriitor, presedinte - Fundatia Culturala Timpul, Iasi
Vartan Arachelian, realizator TV
Ioana Voicu-Arnautoiu, membru în Senatul Aliantei Civice
Alexandru Arsinel
Gh. Arvunescu, membru în Consiliul director al Fundatiei Academia Civica
Alexandru Avram, prof.dr., istorie greaca, Université du Maine, Le Mans, Franta
Horea Avram, critic de arta, Montreal, Canada
Adriana Babeti, scriitor
Victor Babiuc, fost ministru al Apararii Nationale, fost ministru al Justitiei
Teodor Baconsky, diplomat, scriitor
Georges Banu, prof.univ., Paris, Presedinte de onoare al Asociatiei Internationale de Critici de Teatru
Antoaneta Batatorescu, medic primar, Bucuresti
Petre Mihai Bacanu, disident, detinut politic, director fondator “România libera”
Gloria Badarau-Muurla, pictor, Finlanda
Ovidiu Badescu, inginer, Timisoara
Marie-Jeanne Badescu, scriitor, Timisoara
Cristian Badilita, cercetator, scriitor, Institute for Advanced Study, Berlin
Andrei Badin, jurnalist
Maria Baescu, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice, Ploiesti
Anca Baicoianu, editor, Bucuresti
George Balasu, jurnalist, Hamilton, Canada
Maria Francisca Baltaceanu, prof. univ. Universitatea Bucuresti
Mariana Bãlutã, prof.univ.dr., Universitatea Bucuresti
Boldur-Eugen Barbat, informatician, prof.univ.dr.ing. Univ.„Lucian Blaga", Sibiu
Gheorghe M.Bârlea, scriitor, membru în Consiliul director al Fundatiei Academia Civica
Victor Bîrsan, cercetator, presedinte “Actiunea pentru Apararea Drepturilor Omului”
Andrei Bãrsan, medic, Bucuresti
Marius Bâzu, membru - Senatul Aliantei Civice
Delia Beju, biolog, Oklahoma City, SUA
Alexandru Beldiman, arhitect
Ion Berindei, Arhitect, Massachusetts, SUA
Radu Bercea, director, Institutul de Studii Orientale, Bucuresti
Oscar Berger, redactor sef ziarul “Timisoara”
Stefana Elvira Bianu, vicepresedinte, Consiliul Mondial Român, Paris
Ana Birta, masterand Antropologie, Scoala Nationala de Studii Politico-Administrative
Ana Blandiana, initiatoare a Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei (Sighet)
Razvan Bobulescu, conf.univ.dr., Fac.de Fizica, Univ.Bucuresti, presedinte F.N.S. “Alma Mater”
Ioana Boca, membru-Cons.dir. al Fundatiei Academia Civica
Rodica Boconcios, ing., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Alexandru Bogdan, istoric, Paris
Piroska Bogdan, secr.general, Societatea Timisoara
Carmen Bogner, psiholog , Timisoara
Gh. Boldur Latescu, prof. univ., cibernetician, Bucuresti
Dan Borteanu, medic, Bucuresti
Andrei Both, profesor Design, University of California, San Diego, SUA
Vasile Botnaru, jurnalist Radio Europa Libera, Chisinau
Doru Botoiu, ziarist, Timisoara
Aida Anelize Botos, arhitecta, Arad
Adalbert Botos, arhitect, Arad
Ioan Bozac, medic anestezist, Spitalul clinic de urgenta, Cluj
Camelia Bozac, medic primar, Cluj
Lidia Bradley Gheorghiu, presedinte, Fundatia Aspera (SUA -România)
Doru Braia, realizator TV
Dorin Bratu, medic, prof.dr., Universitatea de Medicina, Timisoara.
Geta Bratescu, artist plastic
Ioana Bratianu, ex-presedinte, Consiliul National al Românilor din Exil
Maria Bratianu, istoric, Paris
Mircea Brenciu, jurnalist, Brasov
Florea Broscotan, dr., Sibiu
Doina Monica Brosteanu, conf.univ., Universitatea Bucuresti
Emil Brumaru, poet, Iasi
Ecaterina Elena Buculei, cercetator st., Bucuresti
Theodore Bucur, prof.univ, Franta
George Bucuroiu, antrenor tenis, Focsani
Sanda Budis, arhitect, Bucuresti
Cosmin Bumbut, fotograf, Bucuresti
Mariana Buruiana, actrita
Nicoleta Burtan, psiholog, Bucuresti
Radu Busneag, jurnalist, Bucuresti
Dimitrie Cadere, inginer, Franta
George Calalb, dr., presedinte, Conventia Medicilor Democrati din România
Ionel Cana, medic, Bucuresti
Maria Cantor, prof, univ, dr, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj
Ovidiu Caraiani, lect. univ. dr., Universitatea Politehnica Bucuresti
Mihai Caramihai, prof.ing. , membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Ion Caramitru, director, Teatrul National Bucuresti
Doina Caramzulescu, ziarist, Bucuresti
Nicolae Caranfil, regizor film
Costin Cazaban, compozitor, prof.univ., Paris
Smaranda Cazan-Livescu, prof., presedinte, Romanian American Cultural Center "Athenaeum", Atlanta, SUA.
Smaranda Calin, psiholog, Fundatia Icar
Matei Calinescu, profesor, Indiana University, Bloomington, SUA
Mircea Cartarescu, scriitor
Stefan Câltia, pictor
Magda Cârneci, director adj., Institutul Cultural Român, Paris
Gheorghe Campeanu, International Banking Advisor, Washington, DC
George Carapanu, arhitect, Iasi
Alexandru Ceapa, doctor in fizica
Manuela Cernat, scriitor, prof.univ.dr., UNATC, Bucuresti
Rasvan Cernat, dirijor
Doina Cernea, prof., Bucuresti
Yves Cernea, medic, Bucuresti
Ruxandra Cesereanu, scriitor, Cluj
Serban Chelariu; inginer constructor, Bergenfield, NJ, USA.
Ana Radu Chelariu; directortorul bibliotecii orasului Cliffside Park; Bergenfield, NJ, USA
Ana Chiritoiu, studenta, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti
Florin Chisleag, Dr.med., Germania
Gabriel Cimoca, ing., New York
Catalin Cioaba, redactor Ed.Humanitas
Cristian Ciocan, cercetator, Bucuresti
Livius Ciocârlie, scriitor
Radu Ciobanu, scriitor, Deva
Vitalie Ciobanu, presedinte PEN Club (Organizatia Mondiala a Scriitorilor, Rep.Moldova)
Adrian Cioflanca, cercetator stiintific Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" Iasi
Adrian Cioroianu
Mihai Ciuca, ing., Slobozia
Iuliu Ciuc
Ioan Ciupea, muzeograf, Cluj-Napoca
Octavian Ciupitu, arhitect, Stockholm, Suedia.
Octavian Alexandru Ciutacu, manager, Toronto, Canada
Lucia Cobzas - prof. pensionara
Stefan Cobzas - UBB Cluj-Napoca
Denisa Comanescu, scriitor
Eleonora Comanescu, medic prof, Noeburg, Germania
Ana Constantin, Prof. dr., Catedra de psihologie, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi
Petre Constantin (alias Dr.Barbi), membru - Senatul Aliantei Civice
Emil Constantinescu, fost presedinte al României
Mihai Constantinescu, regizor film
Nicolae Constantinescu, medic, prof.univ.dr., Bucuresti
Ovidiu Constantinescu, cercetãtor, Uppsala, Suedia
Silvia Constantinescu, jurnalist, Stockholm, Suedia
Iulian Cornateanu-Vaslui, membru - Senatul Aliantei Civice
Doina Cornea
Nicolae Corbeanu, ziarist, Köln, Germania
Î.P.S.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului
Vasile Cosma, ing., New York
Emanoil Cosmovici, istoric, Bucuresti
Felicia Costea, Vancouver, Canada
George Costin, presedinte executiv, Blocul National al Revolutionarilor “România 1989”
Miron Costin, doctor în stiinte medicale, Los Angeles
Dorana Cosoveanu, critic de arta, membru - Senatul Aliantei Civice
Sorin Cotofana, prof. univ., Delft, Olanda
Anca Covaci, avocat, Timisoara
Razvan Covaci, avocat, Timisoara
Elena Craciun, ing., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Christian Craciun, profesor, scriitor, Floresti
Mihai Creanga, ziarist, Bucuresti
Ovidiu Creanga, scriitor, Toronto, Canada
Anca Cristea, student in doctorat de economie, Purdue University,
West Lafayette, Statele Unite ale Americii
Victorita Cristian, ing., Alexandria
Radu Calin Cristea, senior editor, Cotidianul
Ladislau Csendes, membru CNSAS
Sorin Cucerai, scriitor, Bucuresti
Razvan Cucui, “academician Catavencu”
Dan Culcer, scriitor, presedinte al Asociatiei jurnalistilor romani-Vest, Paris
Rodica Culcer, jurnalist
Grigore L. Culian, editor New York Magazin, New York.
Nicolae Cupcea, prof.univ. Universitatea Politehnica, Bucuresti
Stefania Curea Kenley, dr.arhitect, Universitatea din Paris
Livia Dandara, dr. în istorie, Bucuresti
Alexandru Darie, regizor, director Teatrul “L.Sturdza Bulandra”
Vladimir David, ing., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Mirela Dauceanu, artist vizual, Bucuresti
Daniela Dâmboiu, Muzeul National Brukenthal
Andras Demeter, regizor de teatru
Raluca Demetrescu, artist plastic, doctorand, Sorbona, Paris
Iarina Demian, actrita, regizoare, Teatrul de Comedie
Valer Eugen Demian, Vancouver, Canada
Silviu Despa, ing., realizator TV
Mircea Diaconu, actor, prof.univ., director, Teatrul Nottara
Petre Diaconu, membru - Senatul Aliantei Civice
Nicolae Dima, prof.univ., Adis Abeba, Etiopia
Dan Dimancescu, scriitor, Boston, SUA
Florica Dimitrescu, prof.univ., Bucuresti
Andrei Dimitriu, fost presedinte director general al Societatii Române de Radiodifuziune
Neculae Dimitriu, ing. Bucuresti
Sorin Dimitriu, prof.univ.dr., fost ministru al Privatizarii
Paul Dimoftache, ing., Bucuresti
Daniel Dinca, ing., Alexandria
Dorin Dobrincu, istoric, Iasi
Camelia Doru, presedinte Fundatia ICAR; director, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Doina Doru, ziarist, Bucuresti
Vasile Docea, conf.univ.dr.. Universitatea de Vest, Timisoara
Toader Doroftei, preot, Stockholm, Suedia
Lidia Doroftei, farmacista, Stockholm, Suedia
Mircea Razvan Dragan, medic specialist psihiatru, Spit.Municipal Ploiesti
Serbana Dragoescu, artist plastic, membru - Senatul Aliantei Civice
Daniela Stefania Dragoi, dr. ing., Universitatea Transilvania, Brasov
Sorin Dragoi, cineast, Munchen, Germania
Alexandru Draghici, consultant IT, Langen, Germania
Pompiliu Dragomirescu, Ploiesti
Nicolae Drãgusin, student, Fac.Stiinte Politice, Univ.Bucuresti, vicepresedinte al Aliantei Civice
David Dâmboiu, medic primar ortoped, Spitalul Clinic Judetean Sibiu
Mirela Duculescu, istoric de arta
Sever Dudau, ing. de aviatie, Bucuresti
Horia Dulvac, scriitor, Craiova
Mariana Dulvac, inginer, Craiova
Virgil-Florin Duma, conf.univ.dr.ing., Univ. "Aurel Vlaicu" Arad
Adela Dumitrescu, presedinte, Fundatia Culturala First,Timisoara
Radu Dumitrescu, desenator, Bucuresti
Cristina Dumitrescu, medic primar endocrinolog, Bucuresti
Sorin Dumitrescu, pictor, presedinte, Fundatia Anastasia
Sofia Dumitru, Geneva, Elvetia
Tudor Dunca, ing., fost ambasador al României în Germania
Ioan Durã, Preot Prof. Dr., Bruxelles, Belgia
Lucia Dusleag, medic pensionar, Toronto, Canada
Eugenia Duta, atasat temporar de invatamant si cercetare (ATER) la Universitatea Paris 8.
Francisc Ion Dworschak, dr. în medicina, Ottawa, Canada
Smaranda Enache, presedinte, Liga ProEuropa, Târgu-Mures
Silviu Enache, consultant financiar, VicePresedinte Proiecte Junior Chamber Bucuresti
Mircea Encioiu, ing., Geneva, Elvetia
Maria, Encioiu, dr., Geneva Elvetia
Dan Erceanu, director general, Biblioteca Nationala a României
Constantin Eretescu, prof.univ., scriitor, Providence, SUA
Florin Esanu, jurnalist, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Ecaterina Evanghelescu, presedinte, "L'Alliance Belgo-Roumaine" Bruxelles, Belgia
Paula Bentz-Fauci, director, Association Culturelle pour un Théâtre Européen, Paris
Radu Filipescu, presedinte, Grupul pentru Dialog Social, disident, detinut politic
Mariana Fotescu, prof., Colegiul National "Moise Nicoara", Arad
Laurentiu-Rares Florea, arhitect, Bucuresti
Mariana Florian, prof.dr., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Nicoleta Frank, jurnalista, Geneva, Elvetia
Victor Frunza, scriitor, membru - Senatul Aliantei Civice
Anneli Ute Gabanyi, dr.analist politic, Inst.German pt. Politica Externa si de Securitate SWP, Berlin
Dragos Galgotiu, regizor teatru
Georg Gane, scriitor, membru al Academiei Romano-Americane, Munchen, Germania
Puiu Ganea Spiridon, Geneva, Elvetia.
Maria Ganea, Geneva, Elvetia
Radu Gange, scriitor
Alin Gavreliuc, lector univ. dr., psihosociolog, Universitatea de Vest din Timisoara
Constantin Geangu, ing., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
C.Farcas-Gecks, ing., Pitesti
Corneliu D. Gelep, director imagine, Berlin, Germania
Nicu Dan Gelep, artist fotograf, cetatean de onoare al Craiovei
Ovidiu Georgescu, regizor, lect.univ., UNATC, Bucuresti
Iustin Gherman, ing. , membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Mihnea Dan Gheorghiu sunt inginer proiectant
Luciana-Alexandra Ghica, cercetator, European Studies Centre, University of Oxford
Marius Ghilezan, jurnalist
Liviu Giosan, geolog, Woods Oceanographic Institution, SUA
Stefan Gladin, regizor TVR
Dan Gogleazä, dr., Germania
Ion-Danut Gogea, Focsani
Ioana Gogeanu, lect.dr., Universitatea din Bucuresti
Maria Ana Gogeanu, avocat, Bucuresti
Sanda Golopentia, prof.univ., scriitor, SUA
Vasile Gorduz, sculptor
Mircea Paul Goreniuc, sculptor, SUA
Armand Gosu, conf. univ., Bucuresti
Remus Grama, preot, Cleveland, SUA
Augustin Griguta, profesor, Targu Lapus
Ioan Grosan, scriitor
Sergiu Grosu, scriitor, Bucuresti
Dan Grozav, ing., Timisoara
Stere Gulea, prof.univ.UNATC, regizor
Matei Guran, dr. cercetator
Petre Radu Guran, prof. univ
Maria Guran, secretar poliglot
Gheorghe Gussi, membru - Senatul Aliantei Civice
Philip Gutulescu, ing., Los Angeles, SUA
Martina Hochmuth, dramaturg, Viena, Austria
Cristian Hadji-Culea, prof.univ.UNATC, regizor
Dorina Hanganu, profesoara pensionata, Bucuresti
Anca Hatiegan, doctorand, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Alexandru Hâncu, comentator politic, Londra
Alexandru Herlea, fost ministru al Integrarii Europene, prof. univ., Franta
Sonia Herman, doctor în fizica, Catedra de Biofizica, Universitatea de Medicina "Carol Davila"
Maria Hodea, economist
Ioan Horea, artist plastic, Toronto, Canada
Bogdan Iuliu Hossu, presedintele Confederatiei Nationale Sindicale “CARTEL ALFA”
Lucia Hossu Longin, realizator TVR
Valentin Hossu-Longin, scriitor
Ovidiu Hurduzeu, scriitor, SUA
Ioan Ianchis, pastor, Jibou, jud.Salaj
Ioana Iancovescu, istoric de arta, Bucuresti
Laurian Ieremeiov, cons.juridic, Timisoara
Dan Idiceanu, Arhitect, Cluj-Napoca
Mircea Ignat, dr.ing. vicepresedinte, Solidaritatea Universitara
Doru Iliesiu, arhitect, New-York
Sorin Iliesiu, initiatorul prezentului Apel, vicepresedintele Aliantei Civice
Victor Iliesiu, arhitect, Bucuresti
Petru Iliesu, scriitor, presedinte “Fundatia Timisoara ’89”
Sorin Ilfoveanu, rector, Universitatea Nationala de Arte
Lukey N. Illias, arhitect, Indiana, SUA
Augustin Ioan, conf.univ.dr.arh.,Univ.de Arhitectura “Ion Mincu”
Aristide Ionescu, ing., vicepresedinte, Fundatia "Memoria", filiala Arges
Ana Maria Ionescu, Bucuresti
Gelu Ionescu, scriitor
Oliver Ionita, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice, Pitesti
Roxana Ionita, jurnalist, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Cicerone Ionitoiu, fost detinut politic, istoric, Paris
Magda Iordanescu, prof.univ., dr., Univ. Montréal
Bogdan Iordanescu, prof., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Afrodita Iorgulescu, prof., univ., ASE
Indre Iulian, profesor, Targu Lapus
Mihaela Indricau, sociolog, prof, Arad
Rodica Maria Isac, prof. univ. dr. UMF "Gr.T.Popa" Iasi
Corina Mihaela Isac-Duja, medic, Strasbourg, Franta
Vasile Isan, profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi
George Iscru, muzeograf, Bucuresti
Valerica Ispas, ing., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Viorela Ispas, Senior Copywriter, Bucuresti, Romania
Gabriel Istrate, dr., cercetator stiintific Los Alamos National Laboratory, Statele Unite
Marina Istrate, membru Alianta Civica, Campina
Cornel Istrate, membru Alianta Civica, Campina
Mircea Ivãnoiu, inginer, Univ. Transilnania, Brasov
Doina Jela, scriitor, Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania
Alexandra Jivan, doctoranda în antropologie, Montreal, Canada
Zoica Jienescu, medic primar, Bucuresti
Marco M. Katz, presedinte, Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului în România
Vekov Károly, conf.dr. Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Thomas Kleininger, director Fundatia Konrad Adenauer – România
Florin Kovacs, avocat, Timisoara
Gabriela Kovacs, avocat, Timisoara
Cristian Lascu, red. sef “National Geographic”
Dinu Lazar, fotograf, Bucuresti
Doina Lazar, ing., asistent directie, Ed.Humanitas
Dumitru-Felician Lazaroiu, prof. dr. - Paris
Mircea Lacatus, sculptor, Viena, Austria
Gheorghe Leahu, arhitect, Bucuresti
Alina Ledeanu, director al revistei "Secolul 21"
Anca Lemaire, arhitect, Paris
Nica Leon
Vasile Lica, prof. univ. dr., Universitatea Dunarea de Jos Galati.
Gabriel Liiceanu
Aurora Liiceanu, psiholog
Gabriela Adriana Linde profesor, Iasi
Radu Eugen Linde, inginer, Iasi
Lucian I. Livescu, presedinte “American Romanian Sister Cities Council”, presedinte “Youth For a Better World”, Atlanta, SUA
Ortansa Loghin, prof., Constanta
Monica Lotreanu, arhitect, director executiv, Asociatia Nationala a Uniuniilor de Creatie, Romania
Diana Lupescu, actrita
Gabriela Lupescu, ing., Constanta
Silviu Lupescu, director Editura Polirom
Giorgio Lupu
Lucian Macaveiu, specialist in protectia mediului, Alba Iulia
Domnica Macri, jurnalist
Serban Madgearu, jurnalist, fost presedinte al C.N.A.
Mihai Maghiaru, Presedinte Asociatia Romanilor din Australia
Marius Florian Mailat, CEO, Leverkusen, Germania
Constantin Maltezianu, ing., director comercial, Neuilly, Franta
Iosif Man, ing., Bucuresti
Marinela Man, chimist, Bucuresti
Ovidiu George Man, ing, Toronto, Canada
Rodica Manea, medic, Rouen, Franta
Virgil Manea, ing, Bucuresti
Maria Manda, profesor, Giurgiu
Mirella Manda, profesor, Giurgiu
Dumitru Manda, profesor, Giurgiu
Felicia Mandrea, economist, Teaching Fellow and Masters Candidate, Harvard University
Norman Manea, scriitor
Petre Florin Manole, student, Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti
Anca Manolescu, scriitor
Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din România
Catalina Maranduc, cercetator st.III, Inst.de Lingvistica Iorgu Iordan-Al.Rosetti al Academiei Române
Corneliu Mares, Dr., Geneva, Elvetia.
Ecaterina Mares, Dr., Geneva, Elvetia
Dragos Marcu, istoric, CNSAS
Viorel Marineasa, scriitor, Timisoara
Aurel Sergiu Marinescu, scriitor, New York
Teofil Marita, ing., Michigan,USA
Mircea Martin, prof.univ.dr. Universitatea Bucuresti
Constantin Martian, ing., vicepresedinte al Aliantei Civice
Claude Matasa, prof.univ.dr.ing., Chicago, SUA
Martin S. Matin, USA
Ion Matlac-Basov, membru - Senatul Aliantei Civice
Irina Mavrodin, scriitor, prof.univ.dr.
Teofil Marita, inginer-proiectant, General Motor, Detroit,USA
Sorin Marculescu, scriitor
Rasvan Mares, ing., Torino, Italia
Ana Margineanu, regizor teatru
Nicolae Margineanu, regizor film
Petru Margineanu, compozitor
Teodor Maries, presedinte “Asociatia 21 Decembrie 1989”
Carmen-Maria Mecu, conf.univ.dr., Univ.Ecologica, Facultatea de Psihologie
Nicolae Mecu, istoric literar, prof.univ., Bucuresti
Liviu Mihaiu, moralist, “Academia Catavencu”
Alexandru Mihalcea, ziarist, Constanta
Florian Mihalcea, presedinte, Societatea Timisoara
Ilie Mihalcea, jurnalist, Paris
Octavian Mihaescu, scriitor, München, Germania
Mircea Mihaies, vicepresedinte, Institutul Cultural Român
Serban Mihaileanu, cardiolog, Paris
Dan C. Mihailescu, critic literar
Mariana Mihut, actrita
Ada Milea
Lucian Milea
Tudor Milulescu, Presedinte Organizatia neguvernamentala „Banatul Montan“ din Resita
Marius C. Mina, vicepresedinte CRP, New York
Mihai Minea, ing., Caransebes
Paul Miron, scriitor, prof.univ., Freiburg, Germania
Elsa Lueder, prof.univ., Freiburg, Germania
Alexandru Mircescu
Christian Mititelu, ex-director BBC Romania
Paul Mitroi, magistrat, Bucuresti
Raluca Moise, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Ioana Moisil, prof.univ., matematician, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Laurentiu Horia Moisin, dr.ing., presedinte Asociatia Generala a Românilor Uniti Greco-Catolici
Toni Victor Moldovan
Ioan T. Morar, scriitor
Nicolae Morar, student in doctorat de filozofie, Purdue University, West Lafayette, SUA
Maia Morgenstern, actrita
Calin Mucichescu, prof., Bucuresti
Christina Mucichescu, prof., Bucuresti
Ovidiu Muntean, dr. muzeograf, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj Napoca
Alexandru Munteanu, redactor TVR
Eusebiu Munteanu, medic, Bucuresti
Ioana Munteanu, filolog, Universitatea din Bucuresti
Mircea Munteanu, istoric, Washington
Andrei Muresan, avocat, New York
Eugenia Adams-Muresanu, scriitor, New York
Mona Musca
Carmen Musat, redactor sef “Observatorul Cultural”
Gheorghe Musat, avocat
Malin Musatescu, cineaste
Benedek Nagy, consilier SCC
Adriana Neda, sociolog, redactor Radio Semnal, Alexandria
Bujor Nedelcovici, scriitor, Paris
Diana Nedelcu, jurnalist la Radio Romania Actualitati
Radu Negrescu-Sutu, jurnalist, scriitor, Paris
Irina Nemeti, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
Sorin Nemeti, Universitatea Babes - Bolyai, Cluj-Napoca.
Virgil Nemoianu, scriitor
Ambrozie Nicolae Nicoara, presedinte, filiala Brasov, Asociatia "Pro Basarabia si Bucovina"
Cristian Nicoara, cercetator stiintific, Bucuresti
Lucia Nicoara, ing., membra în Comitetul coordonator al Aliantei Civice, Brasov
Mona Nicoara, consultant în drepturile omului
Gabriela Blebea Nicolae, prof.univ., Universitatea Ottawa, Canada
Sorin Vintila Nicolaescu, Dr în medicina, scriitor, membru al colectivului de redactie al revistei "Dorul" (Danemarca) si al revistei "Balada" din Germania
Marina Nicolaev, arhitect, Bucuresti
Adrian Niculescu, istoric, dr.lect.univ. S.N.S.P.A.
Alexandru Niculescu, prof.univ., Paris
Cornel Nistorescu, ziarist
Viorica Niscov, istoric literar, traducator, Bucuresti
Adrian Nita, cercetator st., Academia Româna
Nicolae Noica, medic, membru - Senatul Aliantei Civice
Nicolae Noica, inginer, membru - Senatul Aliantei Civice
Eric Nussbaum, regizor film
Dumitru D Nutu, medic, Institutul Oncologic Bucuresti
Viorel Oancea, deputat, fost primar al Timisoarei
Andrei Oisteanu, presedinte, Asociatia Româna de Istorie a Religiilor
Alexandru Ogodescu, Universitatea de Medicina Timisoara
Stejarel Olaru, director, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Adriana Onofrei, lector universitar, dr, ing, Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad
Leonard Oprea, scriitor, SUA
Marius Oprea, presedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Eugenia Oprescu, istoric literar, cercetator st.
Ioan Oprescu, dr.antropolog, cercetator st.
Remus Opris, medic
Laurentiu Orasanu, ing., editor al revistei "Conexiuni", New York
Traian Orban, presedinte, Memorialul Revolutiei - Timisoara
Constantin Oros, Economist
Anca Oroveanu
Ion Mihai Pacepa, general, autor "Orizonturi Rosii"(1987), "Cartea Neagra a Securitatii” (1999), SUA
Rodica Palade, redactor sef, Revista 22
Luiza Palanciuc
Toader Paleologu
Octavian Paler
Alexandru Panaitescu, arhitect
Dana Papadima, editor, director general, Ed.Humanitas Educational
Ovidiu Papana, dr.conf.,Universitatea de Vest, Timisoara
Vasile Paraschiv, disident, detinut politic
Mihnea Paraschivescu, meteorolog
Cristiana Pasca, doctorand, Harvard University, SUA
Horia-Roman Patapievici, scriitor, presedintele Institutului Cultural Român
Oana Paunescu, scenograf
Vlad Paunescu, director general Castelfilm
Andrei Pârvan, consultant educational, Bucuresti
Emanuel Pârvu, fotoreporter, Bucuresti
Florenta Parvan, contabil Constanta
Rodica Pârvu, director, Oficiul Român pentru Drepturi de Autor
Oana Pellea
Marius Pentelescu, ziarist Radio Timisoara
Dan Perjovschi, grafician
Lia Perjovschi, artist plastic
Bogdan Petre, jurnalist, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Corina Petrescu, dr., University of Wisconsin-Madison, SUA
Marta Petreu, scriitor, Cluj
Francine Petrulian, Paris
Ioana Pilat, economista, Montreal, Canada
Ioan Pintea, scriitor, preot, Bistrita
Lucian Pintilie
Monica Ioana Pillat, scriitor
Cristian Pîrvulescu, presedinte, Asociatia Pro Democratia
Gabriel Plesea, scriitor, publicist, New York
Andrei Plesu
Maria Ploaie, actrita
Anamaria Pop, scriitor, traducator, Ungaria
Ioan POP, reverend, Cluj
Ion Pop, prof. , Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj
Ilie Popa, prof.univ.dr.ing, decan, Facultatea de Electronica, Universitatea Pitesti
Marian Popa
Stelian Popa, matematician, Toronto, Canada
Anca Popa, prof., Toronto, Canada
Paula Popa, student, Toronto, Canada
Stefan Tiberiu Popa, student dr., Toronto, Canada
Alexander-Peter Popescu, stud.Istorie, Stiinte Politice, Ruhr-Universität, Germania
Carmen Popescu, istoric de arta, Paris
Constantin Popescu, regizor film
Dana Nicoleta Popescu, cercetator stiintific, Timisoara
Ioana Popescu, etnolog, Bucuresti
Marian Popescu, Prof.univ.dr.
Rasvan Popescu, scriitor, membru GDS
Stela Popescu
Titi Popescu, producator, Filmex-România
Traian Popescu, ing., Bucuresti, Federatia Fostilor Detinuti Politici si Luptatorilor Anticomunisti
Radu Portocala, scriitor, director, Institutul Cultural Român, Paris
Florin Postolachi, presedinte “Asociatia 15 Noiembrie 1987 – Brasov”
Nicolae Prelipceanu, scriitor, jurnalist
Serban Pretor, membru C.N.A.
Delia Prvacki, artist plastic, Singapore
Cristi Puiu, regizor film
Manola Puicã, jurist, Bucuresti
Constantin Puicã, ing, Bucuresti
Cristina Pupãzã, profesor, Gura Humorului
Dumitru Pupãzã, ing. Gura Humorului
Cosmin George Pupaza, student la electronica Cluj Napoca, anul II
Dan Puric, actor-regizor
Vasile Puscas, prof.univ., Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Stefan Racovitza, Geneva, Elvetia
Remus Radina, scriitor, fost detinut politic, Paris
Silvia Radu, sculptor
Tania Radu, vicepresedinte, Institutul Cultural Românâ
Dan-Eugen Ratiu, conf.univ.dr., Fac.Istorie si Filosofie, Univ.Babes-Bolyai, Cluj
Nestor Rates, fost director, Radio Europa libera
Mircea Raceanu, fost diplomat disident condamnat la moarte de regimul comunist. Rezident in SUA
Johnny Raducanu
Iordan Radulescu, presedinte, Fundatia Revolutiei din Decembrie 1989
Speranta Radulescu, etnomuzicolog, Muzeul Taranului Român
Alexandra Razvan, av., presedinte, Societatea Filarmonica din Timisoara
Constantin Rauta, om de stiinta, Center of Excelence, College Park, Maryland , SUA
Radu Rãdescu, conf. univ. UPB, Bucuresti, România
Victor Rebengiuc
Cristina Rhea, jurnalist
Lia Roberts, inginer, Las Vegas, USA
Teofil Roll, director "John Paul II Friendship Center", New York
Ioan Rosca, cercetator, Teleuniversitatea din Montreal, Canada
Cecilia Roman, dr.ing., Cluj
Carolin Paula Zoe Rosu, Flight Attendant, Wiesbaden, Germania
Julia-Smaranda Rosu, mrd., Universitatea Regensburg, Germania
Nicolae Rosu, sculptor, Straubing, Germania
Marilena Rotaru, realizator TVR
Romulus Rusan, scriitor, Centrul International de Studii asupra Comunismului
Vlad Russo, editor, Ed.Humanitas
Angela Rusu, dr., Los Angeles, SUA
Victoria Rusu, dr., cercetator st., Cluj
Ana Ruxandra, studenta, Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti
Carmen Sabau, dr. în Radiochimie, cercetator stiintific, Chicago
Mircea Sabau, dr. în Fizica, profesor, Chicago, SUA
Nick Sava, editor rev. Atheneum, Vanc. Canada
Bruno V. Sapatino, Paraguay
Horia Salca, ziarist, Brasov
Ana Maria Sandi, dr., specialist în educatie, Banca Mondiala – România
Doina Sandulache, chimist, New-York, SUA
George Sandulache, ing., New-York, SUA
Radu Schob, arhitect, Rosenheim, Germania
Adrian G. Sahlean, psihanalist, Boston, SUA.
Cezar Sandulescu, ing., Los Angeles, SUA
Polixenia Sandulescu, arh., Los Angeles, SUA
Silviu Sarafolean, ing., Asociatia Fostilor Deportati in Baragan, Timisoara
Nicolae Saulescu, cercetator, membru corespondent al Academiei Române
Daniel Sauca, jurnalist, Zalau
Mircea Sârlea, ing., Brasov
Dorina Sâsâiac, ing., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Gabriele Charlotte Schnieringer, artist plastic, Straubing, Germania
Iridenta Steliana Seciu, profesor, Onesti
Erland-Silviu Secrieru, actor, Viena, Austria
Oana Serafim, director Radio Europa Libera, serviciul Romania/Moldova
Sergiu Simion, psiholog
Gabriela Simionescu, prof. , membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Eliot Sorel, profesor, The George Washington University, SUA
Mihai Sorocean, Vancouver, Canada
Monica Spiridon, scriitor, prof. univ. dr. Universitatea din Bucuresti
Elena Daniela Staicu, asistent general, Consolidated Contractors International, Londra
Lavinia Stan, director, Centrul de Studii Post-comuniste, St.Francis Xavier University, Canada
Dan Stanca, ziarist
Cãlin Stãiculescu, av.drd., Bucuresti
L ucia Steriopol, arhitect, Bucuresti
John Stoenescu, ing., businessman, Toronto, Canada
Ionel Stoian, primvicepresedinte, Fundatia “România Mileniului 3”
Cristiana Stoica, avocat
Petre Stoica, poet, Jimbolia
Valeriu Stoica, avocat, fost ministru al Justitiei
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor
Constantin Balaceanu Stolnici, academician
Pierre Strat, fost detinut politic - Sighet
Serban Sturdza, arhitect
Irina Sturzoiu, student, membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Oana-Valentina Suciu, sociolog, asist. univ., Universitatea Bucuresti
Radu Surdulescu, prof.dr.,Universitatea Bucuresti
Paul Svasta, prof.univ., Universitatea Politehnica, Bucuresti
Dorel Sandor, analist politic
Dan Serban, medic veterinar, Brasov.
Eugen Serbanescu, scriitor
Silviu Sarafolea, Asociatia Fostilor Detinuti Deportati in Baragan, Timisoara
Emil Simionescu, jurnalist, director ziar "Viata si Sanatate" Buzau
Ovidiu Simonca, redactor sef adj. “Observatorul Cultural”
Ana Sincai, conf.univ.dr., Bucuresti
Anca Sincan, cercetator, Târgu-Mures
Mihai Sora, scriitor, fost ministru al Educatiei
Marius Smighelschi, arh., membru, Consiliul director, Fundatia Academia Civica
Dorin Stefan, arhitect, prof.univ., Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu”
Mihaela Stefan, prof., dr., Boston, SUA
Alex Stefanescu, scriitor
Domnica Stefanescu, director Ed.”Masina de scris”
Lucian Stefanescu, redactor, Radio Europa Libera, Praga
Nicolae Stefanescu-Draganesti, presedintele Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului
Constanta Tabacu, prof., membru-Cons.Dir. al Aliantei Civice
Alina Tacu, jurnalist, scriitor, Iasi
Ana Tacu, pensionara, Iasi
Alexandru Tacu, scriitor, Iasi
Ion Talos, prof., univ., dr., Universitatea din Koln, Germania
Gavril Tarlescu, prof., ing., Cleveland, SUA
Cristian Tamas, scriitor, Iasi
Iustin Tanase, presedinte, CEO AIR-IT, Chicago
Stelian Tanase, scriitor, analist politic
Andrei Tanasescu, compozitor, conf.univ.dr.Universitatea Nationala de Muzica, Bucuresti
Simona Tanasescu, biolog, Montréal, Canada
Gavriil Tarlescu, prof. inginer, real estate consultant, SUA
Nicolae Teodoreanu, compozitor, Bucuresti
Alin Teodorescu, sociolog
Cristian Teodosiu, doctor in stiinte economice, Toronto,
Alina Teodorescu, regizor film, Munchen, Germania
Aurelia Teodosiu, jurist, drd. Applied Human Sciences Concordia University Montreal, Canada
Angela Terezea, economist, Proto, Italia
Gheorghe Tiber, presedinte, Federatia sindicala “Solidaritatea – Virgil Sahleanu” a metalurgistilor din România
Viorel Timoceanu, medic, Timisoara
Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice, University of Maryland, SUA
Adriana Titieni, actrita
Adrian Titieni, actor
Cornel Todea, regizor artistic, director Teatrul "Ion Creanga" Bucuresti.
Alexandru Todericiu, dr.politolog, Viena, Austria
Alexandru Tomescu, editor “Alternativa”, Toronto, Canada
Cristian Corneliu Tomescu, Senior Software Engineer, Nürnberg, Germania
Alexandru Tomozei , Dr.Psiholog, Germania
Gábor Tompa, regizor de teatru si film, poet
Tibor Toro, deputat UDMR
Aurelian Triscu, arhitect, membru în Consiliul director, Fundatia Academia Civica
Paul Todoran, scriitor, New York
Constantin Turturica, scriitor
Florin Tudose, dr. psihiatru
Dan Tulvan, ing., Timisoara
Cecilia Luminita Tulvan, ing., Timisoara
Lucian Turcescu, presedinte, Societatea Canadiana de Studii Patristice, Concordia University, Canada
Cornel Taranu, compozitor, Cluj
Daniela Taranu, prof., Cluj
Otilia Teposu, ziarist
Adrian Tolovici, ing., Brasov
Cristian Topescu
Cristina Topescu, realizator TV
Florin Turcanu, istoric, conf. univ., Bucuresti
Manuela Turmac, pictor iconograf
Constantin Turturica, Scriitor
Ana Tutuianu, prof., membru al Aliantei Civice, Paris
Dumitru Udrescu, cineast, Los Angeles, SUA
Cornel Ungureanu, scriitor
Tudorel Urian, jurnalist, critic literar
Vasile Ursea, dr.ing.prof.univ., Univ. de Constructii
Timotei Ursu, regizor de film, jurnalist, New York
George Mitin Variesescu, prof. Sydney, Australia, presedintele societatii “Mihai Eminescu”
Cristian Vasile, istoric, cercetator stiintific, Inst. de Istorie Nicolae Iorga, Bucuresti
Mihai Vasile, vicepresedinte, Societatea Timisoara
Leontina - Gabriela Vasile, masterand in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Bucuresti.
Anca Vasiliu, cercetator, CNRS, Paris
Karoly Vekov, conf.univ., Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Dumitru Verdianu, sculptor, Viena, Austria
Toma Vescan, dr., Aachen, R.F. Germania
Ion Vianu, dr., membru - Senatul Aliantei Civice
Stefan Vianu, lector dr., Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu”
Sorin Vieru, presedinte, Fundatia “Gheorghe Ursu”
Daniel Vighi, scriitor, Timisoara
Sanda Visan, realizator TVR
Anca Visdei, jurnalist, Paris
Ion Vochin, Rosiorii de Vede
Ciprian Voinescu, informatician, Brasov
Constantin Volanschi, chimist, Clubul Liberalilor
Varujan Vosganian
Mona Vrabiescu Klegner, presedinta Acord Inc., New York
Smaranda Vultur, conf. univ. dr. Universitatea de Vest, Timisoara
Mircea Vultur, Prof., Institut national de la recherche scientifique, Université du Québec
Rozalia Wollner
Iustina Zaharia, conf. univ., Iasi
Mihai Zamfir, scriitor, prof.univ.
Dinu Zamfirescu, presedinte, Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc
Florin Zamfirescu, rector UNATC “I.L. Caragiale” Bucuresti
Maria-Luiza Zamora, redactor revista de arhitectura “Igloo”, Bucuresti
Christina Zarifopol-Illias, prof.univ., Indiana University, Bloomington, Indiana, SUA
Iunian D. Zarnescu, inginer, Bucuresti
C.D. Zeletin, prof.univ., Universitatea de Medicina "Carol Davila
Ioana Zirra, lector univ., Universitatea Bucuresti
Vlad Zografi, scriitor
Serban Radulescu Zoner, presedinte Alianta Civica
Lia Zotovici, dr., membru - Senatul Aliantei Civice
Alexandru Zub, academician

 

 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 

3)

Stimate Domnule Presedinte,

in opinia mea, criminalitatea ideologiei comuniste trebuie condamnata la nivel international, nu doar la nivelul unui singur stat. Referitor la intrebarea pe care v-ati pus-o „daca este corecta condamnarea fara discriminare a intregii epoci comuniste sau a crimelor comunismului“, consider ca regimul comunist din Romania trebuie condamnat ca nelegitim si criminal, conform celor 21 de capete de acuzare propuse in Raportul de condamnare anexat Apelului din 10 martie. Evident, regimul comunist nu a fost criminal in absolut toate ipostazele lui.

Domnule Presedinte, decizia corecta pe care trebuie sa o luati este de a raspunde acestui Apel semnat de peste 600 de intelectuali care v-au solicitat sa condamnati criminalitatea si nelegitimitatea comunismului. Recent, lista semnatarilor a fost onorata de doua nume care au reprezentat zeci de ani speranta si demnitatea noastra: Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Alaturi de dinsii, pe lista semnatarilor Apelului se regasesc destule repere ale spiritualitatii noastre. Citez doar citeva: i.P.S.S. Nicolae Corneanu – mitropolitul Banatului, parintele Calciu Dumitreasa, Constantin Ticu Dumitrescu, Doina Cornea, Radu Filipescu, Vasile Paraschiv, Ana Blandiana, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Victor Rebengiuc, Octavian Paler, Mircea Cartarescu, Nicolae Manolescu si foarte multe alte personalitati, la fel de importante. Lista completa a semnatarilor este publicata pe site-ul Grupului pentru Dialog Social, http://gds.ong.ro
Domnule Presedinte, trebuie sa aveti incredere, de asemenea, in cele mai prestigioase organizatii nonguvernamentale din Romania. Toate au semnat acest Apel si, nu in ultimul rind, cel mai prestigios sindicat din tara (Cartel Alfa, cu 1.000.000 de membri).

Mentionez ca, in urma unei documentari suplimentare, acum citeva zile am completat paragraful referitor la „Fenomenul Pitesti“ din cadrul Raportului pe care vi l-am propus pentru condamnarea crimelor comunismului. Acest paragraf este emblematic pentru criminalitatea extrema a regimului comunist din Romania:
Fenomenul Pitesti. in anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se infaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului „regim burghezo-mosieresc“ erau in inchisori, taranii cei mai gospodari erau deportati in coloniile de munca fortata. Tuturor impreuna si fiecaruia in parte li se aplica eticheta de „dusman al poporului“. Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate „reeducare“. Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti „recalcitranti“, cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze (fizic si psihic) reciproc. Victimele sint transformate in calai, detinutii sint torturati chiar de prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: „reeducarea“ prin distrugerea fizica si psihica, transformarea tinerilor in atei, in delatori ai prietenilor lor.

Exemple de torturi psihice: a) in noaptea Pastelui, detinutii care refuzau sa-si faca „autodemascarea“ totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au declarat in timpul anchetelor la Securitate) sint impartasiti cu materii fecale; b) Cei banuiti ca inca ascund informatii despre participanti la actiuni anticomuniste sint bagati de tortionari cu capul in tinete cu urina; c) Detinutii sint fortati sa-l scuipe in gura pe seful lor de lupta anticomunista, pentru a-l face sa se razbune, „demascindu-i“; d) in ziua de Craciun, un detinut este fortat sa se aseze pe tineta pentru a simboliza nasterea lui Isus; ceilalti detinuti politici sint fortati sa stea in genunchi si sa i se inchine. in final, majoritatea celor „reeducati“ ajungeau sa recunoasca faptul ca merita orice injosire si ca nu se pot reabilita decit partial, devenind ei insisi tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din decembrie 1949 in penitenciarul Pitesti, continuind apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Tirgu Ocna. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat in panoplia mijloacelor de distrugere in masa a personalitatii umane. in celebra sa carte Arhipelagul Gulag, Alexandr Soljenitin considera ca experimentul de la Pitesti este „cea mai teribila barbarie a lumii contemporane“.
Subliniem tristul record al regimului comunist din tara noastra (stabilit in timpul lui Gheorghiu-Dej): cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei, estimat intre 500.000 si 2.000.000.

Enumeram, de asemenea, citeva crime ale regimului Ceausescu: a) detinutii politici erau internati in spitale psihiatrice, tratati cu socuri electrice si narcotice; b) arestarea si deportarea muncitorilor protestatari din Valea Jiului (1977) si Brasov (1987); c) arestarea si asasinarea celor mai periculosi oponenti; d) demolarea bisericilor si manastirilor; e) cresterea mortalitatii infantile; f) peste 10.000 de femei decedate in urma „politicii demografice“; g) obligarea intentionata si nejustificata a imensei majoritati a populatiei Romaniei (in anii ’80) de a trai in conditii de mizerie extrema; h) conceptualizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste; i) masacrarea cetatenilor in timpul revolutiei anticomuniste din decembrie 1989 (spre deosebire de toate celelalte tari foste comuniste din Europa, in care comunismul a cazut fara nici o victima sau aproape fara victime, Romania a fost singura tara in care inlaturarea comunismului s-a facut cu varsare de singe; populatia civila pasnica si neinarmata a fost masacrata: peste 1.100 de morti si peste 3.300 de raniti).
Stimate Domnule Presedinte, asa cum afirmati pe buna dreptate, condamnarea criminalitatii comunismului trebuie facuta in baza unui Raport elaborat de o comisie validata stiintific care sa constate crimele comunismului, la fel cum a fost condamnat si Holocaustul, dat fiind ca un numar urias de oameni au fost exterminati in ambele cazuri de genocid. Subliniez inca o data ca prin meritul exceptional al societatii civile, Raportul solicitat de dvs. exista intr-o forma stiintifica exemplara.

Acest raport a fost elaborat in ultimii 12 ani sub forma unui vast material documentar de catre echipa de istorici a Centrului International de Studii asupra Comunismului din cadrul Fundatiei Academia Civica, supervizata de un Consiliu stiintific format din personalitati de virf ale istoriei comunismului romanesc si mondial: Thomas Blanton (National Security Archives, George Washington University, Washington D.C.), Vladimir Bukovski (Cambridge), Stéphane Courtois (Centre National de Recherches Scientifiques, Paris), Dennis Deletant (London University), Helmut Müller-Enbergs (Oficiul Federal pentru Studierea Arhivelor STASI, Berlin), Acad. Serban Papacostea (Bucuresti), Acad. Alexandru Zub (Institutul „A.D. Xenopol“, Iasi). O parte din respectivul material documentar este cuprins in Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, initiat de Ana Blandiana in 1993. Iata argumentele recunoasterii caracterului obiectiv, riguros stiintific, al acestui material documentar: in 1995 Memorialul de la Sighet a fost luat sub egida Consiliului Europei. in 1997 Parlamentul Romaniei l-a declarat ansamblu de interes national. in 1998 Consiliul Europei il considera printre primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Franta. La seminarul international de la Weimar din 2004 a fost recunoscut drept cel mai important obiectiv stiintific dintre toate memorialele existente in fostele tari comuniste.

Raportul anexat Apelului din 10 martie a.c. este un rezumat extrem de concis al acestui material documentar-stiintific recunoscut la cel mai inalt nivel. Ulterior, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania va putea elabora un studiu extrem de amplu si detaliat, intrucit va beneficia de accesul la arhivele Partidului Comunist, la arhivele Securitatii, la arhivele Militiei, precum si la alte arhive pina in prezent aproape inaccesibile. Dar un asemenea studiu nu poate fi finalizat prea curind. Romania trebuie sa intre in Uniunea Europeana avind demnitatea pe care i-o poate asigura numai dreptatea si adevarul referitoare la criminalitatea extrema a regimului comunist din Romania. Fostele tari comuniste care astazi fac parte din Uniunea Europeana, chiar daca au suportat un regim politic mult mai putin dur, au condamnat de mult caracterul nelegitim si criminal al comunismului in tarile lor.
Condamnind asa cum trebuie criminalitatea regimului comunist veti dovedi ca aveti vointa politica de a face un act de dreptate istorica, premisa a reconcilierii nationale, asa cum cere din 1990 societatea civila.
Sorin Iliesiu
4 aprilie 2006

 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 

 

 

 

 HARTĂ SITETERMENI ŞI CONDIŢIILEGĂTURI UTILE                                                     copyright © Sorin Ilieşiu 2012